Sfânta Olimpiada de la Farcașa, proclamată pe 4 iulie

* o mamă din Neamț, care și-a crescut copiii în rugăciune și smerenie, intră în calendarul noilor sfinte românce * evenimentul este inclus pe agenda Arhiepiscopiei Iașilor, care a propus spre canonizare șase dintre cele 16 femei românce cu viață sfântă proclamate de Patriarhia Română la începutul acestui an

Farcașa, o comunitate din județul Neamț, devine sâmbătă, 4 iulie 2026, loc de pelerinaj și de memorie duhovnicească. La biserica parohiei va avea loc proclamarea locală a canonizării Sfintei Olimpiada de la Farcașa, la finalul Sfintei Liturghii.

Cu o zi înainte, vineri, 3 iulie, de la ora 17.00, credincioșii sunt așteptați la slujba de Priveghere. Momentul marchează intrarea oficială, la nivel local, în cinstirea Bisericii, a unei femei care nu a avut funcții, notorietate publică sau o viață spectaculoasă în sens lumesc, ci o existență simplă, purtată în rugăciune, muncă, răbdare și milostenie.

Sfânta Olimpiada Tănase s-a născut la Farcașa, în anul 1880, și a trecut la cele veșnice pe 4 iulie 1967. A trăit 87 de ani, a fost căsătorită și a avut opt copii, șase fete și doi băieți. Unul dintre fiii ei a fost Sfântul Cuvios Petroniu de la Prodromu, una dintre marile figuri duhovnicești ale monahismului românesc athonit.

Mama care a făcut din viața de sat o formă de sfințenie

Biografia Sfintei Olimpiada nu vorbește despre putere, rang sau avere, ci despre o viață dusă în lipsuri materiale și în mare bogăție sufletească. A fost o mamă care și-a crescut copiii în credință, în frica de Dumnezeu și în apropierea de biserică. Era nelipsită de la slujbe, ținea sărbătorile, posturile și pomenirile, iar în casa ei rânduiala creștină era trăită firesc, nu doar declarată.

Milostenia a fost una dintre trăsăturile ei puternice. Îi chema pe străini de pe drum, îi ospăta și îi odihnea. Niciun sărac nu pleca fără ajutor. Sâmbăta dimineața dădea de pomană pentru cei adormiți, iar atunci când nu avea ce oferi material, dăruia o vorbă bună și un sfat.

Într-o lume în care sfințenia este uneori asociată cu retragerea din lume, viața Olimpiadei de la Farcașa arată altceva: că o femeie poate trăi adânc creștinește în familie, în gospodărie, în munca de zi cu zi, printre copii, griji, lipsuri și încercări. Rugăciunea, discreția și răbdarea au devenit, în cazul ei, o lucrare continuă.

Șase sfinte propuse de Arhiepiscopia Iașilor

Proclamarea de la Farcașa vine după solemnitatea generală care a avut loc pe 6 februarie 2026, la Patriarhia Română, pentru cele 16 femei românce cu viață sfântă. Canonizarea lor fusese aprobată de Sfântul Sinod al Bisericii Ortodoxe Române în ședința din 1 iulie 2025.

Între cele 16 sfinte se află și șase sfinte propuse spre canonizare de Arhiepiscopia Iașilor. Este vorba despre Sfânta Cuvioasă Mavra de pe Ceahlău, Sfânta Mărturisitoare Blandina de la Iași, Sfânta Olimpiada de la Farcașa, Sfânta Cuvioasă Nazaria de la Văratec, Sfânta Cuvioasă Olimpiada de la Văratec și Sfânta Cuvioasă Elisabeta, Safta Brâncoveanu.

În luna mai au avut loc deja două proclamări locale: pe 4 mai, la Mănăstirea Durău, pentru Sfânta Cuvioasă Mavra de pe Ceahlău, și pe 17 mai, la Catedrala Mitropolitană din Iași, pentru Sfânta Mărturisitoare Blandina de la Iași. După evenimentul de la Farcașa, următoarea proclamare locală este programată pe 16 august, la Mănăstirea Văratec, pentru Sfintele Cuvioase Nazaria, Olimpiada și Elisabeta, Safta Brâncoveanu.

Clara DIMA