Solariile, o afacere cu muncă multă și câștig minim

* în județul Iași, „legumele timpurii” nu mai sunt o întâmplare de primăvară, ci o mică industrie locală, susținută de programe publice și împinsă de cererea din piețe * anul trecut, au fost raportați 152 de beneficiari în schema pentru legume cultivate în spații protejate, cu 38 hectare eligibile * în 2026, sprijinul anunțat de stat rămâne la 1.500 euro/1.000 mp

La prima vedere, solarul pare o rețetă sigură: pui folia, intri mai devreme în piață, vinzi „înaintea altora”. În realitate, solarul este una dintre cele mai tensionate afaceri agricole, pentru că funcționează pe o ecuație incomodă: cheltuieli zilnice, muncă permanentă și un preț de vânzare care nu se negociază din birou, ci la tarabă, la depozit, sau în fața intermediarului.

În județul Iași, dinamica programelor arată clar că nu e un fenomen marginal. Direcția pentru Agricultură Județeană a raportat creșteri consistente ale numărului de beneficiari: 58 în 2021, 153 în 2022, 217 în 2023. În același document, sumele totale asociate programului urcă de la 624.556 (2021) la 1.598.042 (2022) și 2.339.186 (2023), semn că piața de spații protejate a intrat într-o etapă de extindere accelerată.

În 2025, Iașul a avut 38 hectare eligibile, adică 380.000 mp în circuit comercial, doar în zona raportată programului în care erau 152 de beneficiari. Această suprafață arată un volum real de producție în spații protejate, indiferent cum se împart metrul pătrat în „bucăți” de solarii.

Sprijinul de 1,5 euro/mp: ajutor, nu garanție de profit

Schema de minimis este, în limbaj economic, o plasă: ajută la amortizare, dar nu schimbă regula jocului. În 2026, sprijinul comunicat public rămâne la 1.500 euro pentru 1.000 mp, iar termenul menționat pentru depunerea cererilor este 15 aprilie 2026.

La nivel național, programul a devenit o cheltuială importantă: Ministerul Agriculturii a anunțat că în 2025 s-au plătit peste 271 milioane lei pentru legume cultivate în spații protejate, către 16.638 de fermieri.

La nivel județean, calculul asociat celor 38 hectare eligibile sugerează un sprijin total de ordinul sutelor de mii de euro, dacă se aplică formula de 1,5 euro/mp. Dar aici apare ruptura: banii vin pe suprafață, în timp ce costurile vin pe zi și pe sezon.

Costurile sunt certe, piața e volatilă

În solarii, producția se ține cu muncă repetitivă și atentă: aerisire, irigare, copilit, legare, tratamente, recoltare, sortare, transport. Orice zi pierdută înseamnă producție pierdută. Orice problemă de microclimat (frig, umezeală, val de căldură) poate muta cultura din „profit” în „pagubă” într-un interval scurt.

Dincolo de tehnic, adevărata presiune este comercială. Prețul legumelor timpurii urcă la început, apoi poate coborî brusc când intră cantități mari în piață sau când importurile împing în jos tarifele. În acel moment, producătorul nu mai vinde „cu câștig”, ci vinde ca să nu piardă tot.

Mulți producători s-au plâns că nivelul sprijinului nu mai ține pasul cu cheltuielile din sezon.

Cifrele din programele oficiale arată că spațiile protejate cresc ca volum și ca interes în județul Iași. Dar, economic, rămân o activitate „pe muchie”: investiția e mare, munca e zilnică, iar profitul depinde de o singură variabilă pe care agricultorul nu o controlează complet – prețul din piață și vremea capricioasă.

Dan DIMA