Soluție de compromis pentru bustul lui Goga

Bustul lui Goga ar mai putea fi expus doar într-un muzeu!

* Instituția Prefectului Iași susține că nu administrează bustul și că nu a dispus mutarea acestuia, dar subliniază că noul cadru legislativ permite o soluție de compromis: monumentul ar putea fi relocat într-un muzeu, unde legea permite expunerea unor astfel de reprezentări

O dispută cu puternice implicații culturale, istorice și juridice a izbucnit la Iași după ce modificarea legislației privind interzicerea promovării persoanelor asociate mișcărilor fasciste, legionare, rasiste sau xenofobe a adus în atenție bustul poetului Octavian Goga, amplasat în municipiu în urmă cu cinci ani.

Monumentul a fost instalat la 1 aprilie 2021 de către Ateneul Național din Iași, instituție aflată în subordinea Primăriei Municipiului Iași, cu ocazia împlinirii a 140 de ani de la nașterea poetului. La acel moment, amplasarea bustului nu ridica probleme din punct de vedere legal.

Totul s-a schimbat însă la începutul anului 2026, când Asociația pentru Prevenirea și Combaterea Antisemitismului și Legionarismului din Arad a solicitat oficial demontarea sau dezafectarea monumentului, invocând modificările aduse prin Legea nr. 241/2025 la Ordonanța de Urgență nr. 31/2002.

Dacă vechea formă a legii viza în principal persoanele condamnate pentru genocid, crime împotriva umanității sau crime de război, noua formulare extinde interdicțiile și asupra persoanelor care au făcut parte din conducerea organizațiilor fasciste, legionare, rasiste sau xenofobe.

Această modificare legislativă a redeschis dezbaterea privind statutul public al lui Octavian Goga, una dintre cele mai complexe și controversate personalități din istoria României. Poet apreciat și figură majoră a literaturii române, Goga a fost în același timp și prim-ministru al României într-o perioadă marcată de politici considerate de istorici drept antisemite și naționaliste radicale.

Instituția Prefectului Iași a transmis că nu administrează bustul și că nu a dispus mutarea acestuia. Totodată, Prefectura subliniază că noul cadru legislativ permite o soluție de compromis: monumentul ar putea fi relocat într-un muzeu, unde legea permite expunerea unor astfel de reprezentări.

Prefectul arată că eventuala mutare a bustului nu are legătură cu o decizie administrativă proprie, ci exclusiv cu efectele modificărilor legislative adoptate la nivel național la finalul anului 2025.

Un alt element care amplifică tensiunile este faptul că Instituția Prefectului afirmă că nu a primit nicio solicitare de consultare sau avizare privind îndepărtarea monumentului din partea Primăriei Iași sau a Ateneului Național. Cu toate acestea, prefectura a fost obligată să răspundă oficial petiției formulate de asociația care cere aplicarea noilor prevederi legale.

Controversa depășește însă granițele unei simple dispute administrative. Ea readuce în prim-plan una dintre cele mai sensibile dispute ale societății românești:, legate de modul în care trebuie tratate personalitățile istorice care au lăsat în urmă opere culturale de excepție, dar ale căror activități politice sunt privite astăzi prin prisma unor standarde morale și legislative radical diferite.

În timp ce unii consideră că legea trebuie aplicată fără excepții, indiferent de notorietatea persoanei vizate, alții avertizează că eliminarea monumentelor riscă să transforme o dezbatere istorică într-o confruntare simbolică fără sfârșit.

Cert este că bustul lui Octavian Goga a devenit, peste noapte, epicentrul unui conflict care pune față în față memoria culturală, legislația recent modificată și una dintre cele mai delicate teme ale României contemporane: relația dintre patrimoniu, istorie și responsabilitatea publică. Carmen DEACONU