Preşedinţi ai Curţilor de Apel din ţară resping, de la Iași, eliminarea pensiilor speciale

 

Cei 16 preşedinţi ai Curţilor de Apel din ţară s-au întâlnit la Iaşi. Aici, au adoptat o rezoluţie prin care resping cu duritate proiectul de lege privind pensiile de serviciu ale judecătorilor. Ei solicită Consiliului Superior al Magistraturii adoptarea urgentă a unui plan de normare a activităţii, care să alinieze volumul de muncă al judecătorilor la standardele europene şi să permita asigurarea unui act de justiţie de calitate.

Prin rezoluţia lor, preşedinţii celor 16 Curţi de Apel din ţară condamnă  adoptarea proiectului de lege privind pensiile de serviciu ale judecătorilor pentru că, spun ei, le încalcă principii fundamentale ale funcţionării şi independenţei justiţiei, cu consecinţe directe asupra calităţii şi celerităţii actului de justitiei, ai cărui beneficiari sunt cetăţenii României.

Preşedinţii Curtilor de Apel spun că se încalcă principiul cooperarii loiale între puterile statului şi se încalcă principiile statului de drept.

 

„Declaraţiile mincinoase ale reprezentanţilor puterii legislative şi executive potrivit cărora acest proiect ar fi fost adoptat prin consultarea constantă a reprezentanţilor judecătorilor sunt dovada dispreţului total al acestora faţă de justiţie şi faţă de rolul fundamental al acesteia într-un stat de drept”, spun cei 16 judecători prin rezoluţia adoptată la Iaşi.

Preşedinţii Curtilor de Apel spun că un dialog adevărat necesita o analiză reală a aspectelor relevate de puterea judecătorească, mai ales că sistemului de justiţie se află în cea mai grava criză de personal din perioada post-aderare. „Aşa-numita eşalonare a vârstei de pensioare nu există, în realitate, fiind o fictivitate introdusă în lege pentru a crea o aparenţă ce nu face altceva decât să dovedească, o dată în plus, duplicitatea discursului politic, ce urmăreşte câştigarea capitalului electoral cu preţul distrugerii justiţiei”, se menţionează în rezoluţie.

Cei 16 preşedinţi ai Curţilor de Apel spun că nu îşi apără privilegii, ci apără necesitatea asigurării unui cadrul legislativ coerent, previzibil şi necesar pentru un statut independent al acestora faţă de puterea executivă şi legislativă.

Ei solicită celorlalte puteri ale statului să asigure Justiţiei instrumentele necesare pentru un statut independent, stabil şi previzibil, un volum normal de activitate, condiţii decente de muncă şi un cadrul legislativ clar şi accesibil.

În 2022, 3.897 judecători de la Judecătorii, Tribunale şi Curţi de Apel au avut  3.759.358 dosare pe rol. În aceste condiţii de suprasolicitare, judecătorii de la Judecătorii şi Tribunale au reuşit să soluţioneze peste 96% din dosare, iar cei de la Curţile de Apel, peste 101%. „Un astfel de ritm de muncă nu poate continua, în condiţiile în care numărul judecătorilor în funcţie scade alarmant, interesul pentru magistratură scade dramatic, iar vârsta de pensionare a judecătorilor creşte brusc şi intempestiv. Este, aşadar, necesară revenirea la un volum de muncă normal, care să poată fi gestionat, dată fiind perioada de activitate ce ajunge la 38 de ani potrivit proiectului adoptat, cu depăşirea chiar şi a stagiului de cotizare cerut pentru condiţii normale de muncă”, spun cei 16 preşedinţi ai Curţilor de Apel. Laura RADU