Banca Centrală Europeană (BCE) recomandă cetățenilor să păstreze acasă numerar „suficient pentru a acoperi necesitățile esențiale timp de aproximativ 72 de ore”

O notă care contrazice tendința internațională. Într-un studiu amplu publicat miercuri pe site-ul său, intitulat „Rămâneți calmi și păstrați bani lichizi”, Banca Centrală Europeană (BCE) recomandă cetățenilor europeni să păstreze întotdeauna acasă o sumă în numerar „suficientă pentru a acoperi necesitățile esențiale timp de aproximativ 72 de ore”, în special „în caz de instabilitate sistemică majoră”.

Nota citează exemplul Țărilor de Jos, Austriei și Finlandei. Autoritățile din aceste țări invită cetățenii să păstreze întotdeauna între 70 și 100 de euro de persoană acasă.

Pentru a ajunge la această concluzie, analiștii BCE au analizat în profunzime patru crize care au lovit Europa în ultimii ani:

- pandemia de Covid-19;

- invazia Ucrainei de către Rusia;

- blackout-ul spaniol din aprilie 2025;

- criza datoriei suverane din Grecia.

„Nu toate crizele conduc în mod sistematic la o cerere puternică de numerar, dar cazurile studiate oferă un test de rezistență al funcției numerarului atunci când economia, infrastructurile critice sau încrederea publică sunt puternic puse la încercare”, se arată în document.

„Utilitatea numerarului se intensifică atunci când stabilitatea este amenințată”

La apariția pandemiei de Covid la începutul anului 2020, cererea de bancnote în euro a cunoscut „o creștere extraordinară”. A fost o emisiune netă cumulată de bancnote care „a sărit cu peste 140 de miliarde de euro”. Într-un an obișnuit, se emit doar 55 de miliarde de euro în numerar. Aceeași situație a fost observată în țările din apropierea Ucrainei după ce a început războiul. Emisiile de bancnote euro au crescut cu 36%.

În Spania, chiar și după ce rețeaua a fost repusă în funcțiune după blackout-ul din aprilie, utilizatorii s-au îndreptat către bancomate pentru a-și „reface stocurile”.

BCE a remarcat și o „creștere puternică a retragerilor de la bancomatele din zonele neafectate”.

„În final, criza datoriei suverane din Grecia a arătat vârfuri recurente ale cererii în timpul turbulențelor financiare prelungite și al tensiunilor politice”, scrie în raport.

Numerarul – o utilitate psihologică și practică

Pentru cei doi autori ai studiului, Francesca Faella și Alejandro Zamora-Pérez, „aceste episoade de criză variate arată că utilitatea numerarului se intensifică puternic atunci când stabilitatea este amenințată” și, mai ales, că numerarul „oferă o utilitate psihologică și practică”, datorită „naturii sale tangibile, care aduce confort și sentiment de control”, precum și „funcționalității sale offline, care devine esențială în cazul defecțiunilor sistemelor digitale”. Acest lucru constituie, pentru BCE, un „paradox”. Asta deoarece plățile tind să dispară în fața reglementărilor digitale, prin card sau telefon.

Oana Ivan r3media.ro