Un copil din trei trăiește în lipsuri. România are cei mai săraci copii din Uniunea Europeană

* România a intrat în 2026 cu unul dintre cele mai grave bilanțuri sociale din Uniunea Europeană -- 31,8% dintre copiii sub 16 ani sunt afectați de privațiuni materiale, de peste două ori mai mult decât media europeană * în spatele acestui procent stau peste 1,16 milioane de copii pentru care hrana, educația, sănătatea și participarea la viața școlară au devenit privilegii, nu drepturi

România continuă să fie una dintre cele mai dure țări din Uniunea Europeană pentru copiii născuți în sărăcie. Cele mai noi date arată că 31,8% dintre copiii români sub 16 ani sunt afectați de privațiuni materiale, în timp ce media Uniunii Europene este de doar 13,6%. Cu alte cuvinte, procentul din România este mai mult decât dublu față de nivelul european.

Cea mai afectată categorie este cea a copiilor cu vârste între 10 și 15 ani, unde rata ajunge la 33,9%, dar nici copiii foarte mici nu sunt feriți: 27,6% dintre cei sub 6 ani trăiesc deja în lipsuri severe. În total, pentru 1,163 milioane de copii din România, asigurarea unui trai decent rămâne o problemă reală și zilnică.

Sărăcia nu înseamnă doar lipsa banilor din casă, ci și excludere din viața normală a copilăriei. Aproape jumătate dintre copiii români afectați de sărăcie, 46,8%, nu participă la activități școlare sau excursii. La nivel european, media este de doar 13,9%. Diferența spune totul: pentru mii de copii din România, școala se termină la ușa clasei, acolo unde ceilalți pleacă în tabere, vizite sau activități care construiesc experiență, încredere și apartenență.

Organizația Salvați Copiii România avertizează că sărăcia infantilă nu mai poate fi tratată ca o problemă secundară, bifată prin măsuri disparate și ocazionale. Mesajul este direct: fenomenul trebuie abordat ca o prioritate națională, prin politici publice integrate, cu finanțare predictibilă și indicatori clari de rezultat.

De ce România nu reușește să rupă cercul vicios al sărăciei?

Cheltuielile publice rămân mult sub media europeană în domeniile care contează decisiv pentru copii. România alocă 12,8% din PIB pentru protecție socială, față de 19,2% în UE, 3,4% din PIB pentru educație, față de 4,7% media europeană, și doar 4,7% din PIB pentru sănătate, comparativ cu 7,2% în Uniunea Europeană. Cu alte cuvinte, tocmai sistemele care ar trebui să prevină sărăcia și excluderea sunt subfinanțate.

Un studiu realizat de Salvați Copiii în vara anului 2025 arată dimensiunea reală a presiunii din familiile vulnerabile: 58% dintre familiile ai căror copii sunt incluși în programele educaționale ale organizației spun că nu pot acoperi cheltuielile legate de educație fără sprijin extern. Procentul urcă la 87% în rândul celor aflați în sărăcie subiectivă și la 70% în familiile cu nivel educațional scăzut. Asta înseamnă că, pentru foarte multe gospodării, costul mersului la școală a devenit prea mare.

Semnalul de alarmă este cu atât mai grav cu cât efectele sărăciei infantile nu se opresc la copilărie. Studiile citate de organizație arată că adulții care au crescut în sărăcie au șanse mai mici să intre pe piața muncii, câștigă în medie cu 20% mai puțin și au o stare de sănătate mai proastă. Sărăcia copilului de azi devine astfel precaritatea adultului de mâine.

Clara DIMA