Trei kilometri în 42 minute, cu autobuzul, în Bucium!

 

Traficul auto continuă să rămână o problemă a oraşului, des invocată, atunci când cetăţenilor li se cere să nominalizeze lucrurile care nu merg aşa cum ar trebui. Iar dacă vorbim de traficul auto de după reluarea cursurilor preuniversitare, situaţia capătă alte dimensiuni. Este unul dintre motivele care l-au determinat pe consilierul local Iulian Husanu să realizeze un experiment. „Astăzi la 6:55 am ajuns în Capăt Bucium, adică acolo unde întorc traseele 46 și 30. Având în vedere că a început școala, am vrut să parcurg cu CTP distanța maximă pentru a înțelege mai bine situația de facto. În rezumat, pur inginerește, iată ce s-a întâmplat: 6:56 - pleacă un 46, 7:00 - pleacă un 30b, 7:01 - oprește, apoi pleacă un 202. Aici se petrece ruptura: 7:14 - pleacă un 46, pe care îl și iau eu. Practic în intervalul 7:01 și 7:14 nu pleacă nimic. Asta coroborat și cu coada maximă auto care a ajuns deja între timp la 100 metri după Plopii Fără Soț (...) Autobuzul în care eram eu, și care a prins coada maximă - adică ora de vârf, a făcut 42 minute din Capăt Bucium până la Granit. Ulterior m-am întors la mașină și am făcut același traseu în 19 minute. Plecarea a fost de la 8:10 din Capăt Bucium, iar coada auto se scurtase cu puțin, adică era la Trei Sarmale. Atenție, dacă în intervalul maxim de trafic nu eram în autobuz, ci în mașină, poate că nu făceam 42 minute, dar 38-39 minute sigur contorizam”, spune acesta. Alţi ieşeni au susţinut că din apropierea magazinului Lidl şi până la bulevardul Poitiers au făcut circa o oră în condiţiile în care drumul s-ar parcurge cu maşina în câteva minute.

Soluţii

Consilierul USR crede că există soluţii, afirmând că modernizarea (și lărgirea) Pasajului Socola și a Șoselei Bucium – lucrări aflate în derulare -  vor crește capacitatea de trafic cu aproximativ 25%. „Crearea alternativelor vor contribui la fluidizare. Mă refer și la cele trei treceri la nivel cu calea ferată Trei Fântâni spre Calea Chișinăului și strada Bucium (atenție, este vorba despre strada de după Pasajul Socola, acolo unde este și secția V Poliţie și Moldomobila). Acestea vor ajuta și miile de locuitori de pe Trei Fântâni”, mai spune Husanu. Alte soluţii ar mai fi modernizarea integrală a străzilor Gr. T. Popa, Dealul Bucium și Varianta Vămășoaia şi crearea alternativelor spre Manta Roșie, Frumoasa și CUG, care să ocolească intersecția majoră de la baza Pasajului Socola. Nu în ultimul rând, acesta adresează şi un sfat şefilor CTP Iaşi. „Necesar ar fi și creșterea numărului de mijloace de transport în comun, care între 6:55 și 7:20 să plece din 5 în 5 minute. E posibil, sunt sigur de asta”, spune Iulian Husanu.

Probleme în mai multe intersecţii

Evident, Buciumul este doar un exemplu, însă situaţii similare pot fi întâlnite în toate cartierele. Ne referim la Podu Roș, intersecția dintre aleea Rozelor și Şoseaua Nicolina, intersecția de la Belvedere, intersecția dintre șoseaua Iași - Voinești și Calea Galata, intersecția dintre strada Arh. Berindei și strada Cicoarei, intersecția dintre Calea Galata și strada Pantelimon Halipa, intersecția dintre strada Hatman Șendrea și strada Pantelimon Halipa (LIDL), intersecția dintre bulevardul Nicolae Iorga și bulevardul Cantemir, , intersecția dintre strada Elena Doamna și strada Cucu, la trecerea de pietoni de pe strada Nicolae Bălcescu și în Rond Agronomie, intersecția dintre strada Anastasie Panu și Piața Palat, la trecerea de pietoni de la Hotel Internațional, pe strada Silvestru, la Autogara Codreanu, pe șoseaua Nicolina, între Belvedere și Tehnopolis, la trecerea de pietoni din Târgu Cucu și în Rond Agronomie.

De şase ori mai multe maşini

Pe de altă parte, conducerea Primăriei a explicat că se circulă greu într-un oraş unde infrastructura rutieră a rămas aceeaşi în timp ce numărul maşinilor a crescut de şase ori. De exemplu, în 1990, Iaşul număra 22.000 de maşini, iar acum sunt înmatriculate 136.000, care circulă pe aceleaşi bulevarde şi străzi. „Este o conductă de apă prea mică pentru câtă apă trece prin ea”, este metafora folosită de primar pentru a descrie traficul din oraş. „Există un aflux extraordinar de persoane şi maşini care vin din localităţile dimprejurul Iaşului. Ăsta este avatarul pe care trebuie să ni-l asumăm. Suntem un oraş mare, lumea vrea să facă şcoala în municipiul Iaşi, universitatea tot în Iaşi, prin urmare trebuie să ne asumăm şi prezenţa lor aici”, a spus Mihai Chirica în cel mai recent interviu acordat Evenimentului Regional al Moldovei.

Situaţia se potae schimba, întrucât măsurile gândite de autorităţi pot face traficul fluent. Un transport public atractiv, cu benzi destinate şi cu autobuze care vin la 10 minute distanţă, cu aplicarea Programului Rabla 2  şi cu modificări esenţiale la Codul Fiscal, prin care posesorii a 2 sau 3 maşini sau de maşini poluante  „să plătească un impozit de să-i vină să vândă maşina a doua zi”, pot duce la îmbunătăţirea traficului. Lucian STATE