Câmpulung Moldovenesc

O veche legendă vorbeşte despre haiducul Hălăuceanu, care ar fi învins un balaur în aceste ţinuturi, iar ca răsplată pentru victoria asupra răului i s-a oferit libertatea şi pământuri. Căutând un loc unde să se aşeze la casa lui, ajunge în locul unde este astăzi oraşul, exclamând cu sinceră uimire: „O, ce câmp lung!” („Câmpulung Moldovenesc - Vatra folclorică”, de Graţian Jucan, Bucureşti, 1975)
Prima menţiune despre Câmpulung Moldovenesc datează din 14 aprilie 1411, din vremea domnitorului Alexandru cel Bun, când acesta oferă Mănăstirii Moldoviţa satul „mai jos de Câmpulung”, Vama.
În 1716, Dimitrie Cantemir spune în lucrarea sa „Descriptio Moldavae”, că locuitorii acelui pământ erau oameni independenţi, care refuzau să primească ordine de la boieri. După pacea de la Kuciuk-Kainargi din 1774, Moldova superioară a fost anexată Imperiului Austro-Ungar, urmând astfel colonizarea zonei cu germani şi slavi. În 1779, localitatea este numită târg, iar în anul 1866, administraţia austriacă de la acea vreme ridică localitatea la rangul de oraş. Urmează o perioadă de dezvoltare pe toate planurile, iar Câmpulung devine reşedinţa judeţului Câmpulung Bucovina în 1923, însă după anul 1950, un orăşel simplu, fără importanţă administrativă, parte a judeţului Suceava. După 2002, Câmpulung Moldovenesc devine staţiune turistică de interes local, iar după trei ani, de interes naţional. La poalele Rarăului, înconjurat de păduri verzi, Câmpulungul vă aşteaptă să vă bucuraţi de frumuseţea naturii.
Despre Muntele Rarău circulă o altă legendă: se spune că în a doua domnie a lui Petru Rareş, domnitorul s-a oprit cu familia la Câmpulung, în drumul spre cetatea sa, Ciceu. Petru pleacă să stângă oaste, iar soţia lui Elena, împreună cu fiul lor, rămân să păzească o parte din averea lor. Într-o zi au apărut însă turcii, iar Doamna Elena s-a refugiat cu fiul ei într-o peşteră. Deodată, au auzit un tunet uriaş. Stânci uriaşe de piatră au căzut deasupra locului în care erau adăpostite comorile domneşti, rămase pe vecie îngropate la poalele versantului, căruia i s-a spus de atunci Rarău, de la Rareş. Stâncile prăvălite peste comoară se numesc Pietrele Doamnei, iar pe vârful lor creşte floarea Reginei, la care se ajunge foarte greu.

Ascultaţi istoricul obiectivelor turistice din România, apelând serviciul HERO.dot, serviciu de audioghid istoric, prin telefon la numărul unic 0332 780 780, urmat de codul obiectivului ales: 3060.