Manastirea Durau - Neamt

Inca de la inceputul secolului al XVII-lea exista langa Durau un schit de maici. Dupa plecarea lor au venit calugari de la Schitul Hangu, iar Biserica de astazi de la Durau s-a ridicat in locul vechiului schit. Decaderea Schitului Hangu a dus la lichidarea raporturilor de subordonare pe care era nevoita sa le intretina asezarea monahala de la Durau. Ca si Palatul Cnejilor, Duraul a constituit un preferat loc de intalnire si de popas pentru numeroase personalitati ale vietii politice, literare si cultural-artistice. Mitropolitul Veniamin Costache, a carui resedinta se mai pastreaza si astazi, Emil Garleanu, N. Gane, Alexandru Vlahuta, Barbu Delavrancea, Caragiale, Aurel Baesu, Mihail Sadoveanu au fost cateva dintre personalitatile acelor vremuri care au trecut prin acest lacas.

In ultimii ani, Duraul a redevenit manastire de maici si a fost amenajat ca Centru cultural-pastoral al Patriarhiei Romane, ocupand un loc cu totul deosebit in reteaua asezamintelor monahale din tara noastra (Centrul Cultural-Pastoral "Sf. Daniil Sihastru" a fost dat in folosinta in anul 1995). Biserica "Buna Vestire" este zidita din piatra si caramida si constituie din punct de vedere arhitectonic o realizare destul de interesanta, prin imbinarea unor elemente traditional-moldovenesti cu altele mai noi, imprumutate chiar de la constructii monumentale laice.

Valoarea deosebita a monumentului de la Durau rezulta insa din calitatile deosebite ale picturii pe care Nicolae Tonitza si elevii sai au executat-o in anii 1935-1937. In interior, pridvorul este bine delimitat si despartit de pronaos printr-un perete masiv in care s-a incastrat inscriptia votiva.

Pictura lui Tonitza de la Durau se impune mai ales prin originalitatea ideilor pe care le afirma, prin indrazneala de a eluda unele precepte picturale consacrate prin practica atator veacuri si printr-o traditie ce adesea s-a dovedit mai puternica decat trecerea generatiilor. Astazi, Manastirea Durau este vizitata de catre aproape toti turistii care ajung in statiunea cu acelasi nume pentru a petrece cateva zile de relaxare sau pentru a urca pe Masivul Ceahlau.