Orasul Targu Neamt
Dimensiune font:
Targu Neamt este al treilea oras ca marime din judetul Neamt, Moldova. Localitatea este renumita pentru Cetatea Neamtului, ridicata de Petru I Musat, pentru casa unde a crescut poeta Veronica Micle si de asemenea, prin satul Humulesti (astazi cartierul), leaganul copilariei povestitorului Ion Creanga. De asemenea, orasul este centrul unui areal din nordul judetului Neamt in care se gasesc aproximativ 20 de manastiri ortodoxe, unele de o importanta valoare artistica si culturala, de exemplu Varatec, Agapia sau Secu. Are o populatie de 20.496 de locuitori.
Descriere Orasul Targu Neamt
Din punct de vedere al vestigiilor arheologice,in arealul orasului Targu Neamt a existat una din cele mai vechi asezari locuite din zona Moldovei, ele datand din neolitic si epoca bronzului. Cele mai vechi dovezi de locuire s-au gasit in zona Bailor Oglinzi (zona izvoarelor sarate), si anume ceramica ce dateaza din perioada culturii Starcevo-Cris (mileniul VI-V i.d.Hr.). Cultura aceasta a fost urmata de cultura Precucuteni (mileniu V-IV i.d.Hr.) si apoi civilizatia Cucuteni (pana in mileniul III i.d.Hr.), culturi atestate de descoperirile facute la Pometea, Lunca, Tarpesti, Oglinzi etc. In anul 1847, atunci cand s-au inceput sapaturile pentru Spitalul Orasenesc, s-au descoperit, de asemenea, urmele unei posibile cetati dacice. In epoca feudala, in aceasta zona deja exista o asezare stabila si evoluata, care datorita situarii sale la intersectie de drumuri comerciale de mare importanta, si-a castigat repede statutul de targ. Acest statut a fost castigat mai ales dupa secolul al XII-lea, dupa venirea si stabilirea aici a mai multor sasi din zona Flandrei, atunci cand s-a adoptat pentru asezarea deja existenta modelul de organizare a oraselor transilvanene, iar ocupatiile locuitorilor s-au extins si la mestesugurile practicate de sasi.
Din punct de vedere al dovezilor scrise, Targu Neamt este unul din cele mai vechi orase din Moldova, fiind atestat documentar la sfarsitul anilor 1300 (Letopisetul Novgorodului – cunoscut si ca “Lista rusa de orase”, datat intre 1387-1392), din timpul domniei lui Petru voda, cand se construieste si Cetatea Neamtului. Toponimul Neamt este mentionat intaia oara in lista rusa de orase “valahe” – adica romanesti – intocmita intre anii 1387 si 1392, unde este inscris “Neamtul in munti”. Ulterior, regele Ungariei, Sigismund de Luxemburg, a folosit acest toponim “ante castrum Nempch” (inaintea Cetatii Neamt) intr-un act emis in ziua de 2 februarie 1395, cu ocazia unei incursiuni in Moldova, urmata de o lupta la Ghindaoani, unde a fost invins de domnul Stefan I.
La 7 ianuarie 1403, toponimul Neamt apare intr-un document al cancelariei Moldovei, unde domnul tarii, Alexandru cel Bun, mentiona pe boierul pan Sansru de la Neamt ca facand parte din sfatul domnesc. Apoi termenul apare din ce in ce mai des in documentele vremii. Intre timp Targu-Neamt a devenit, datorita pozitiei si importantei economice, Centru Vamal cu Pecete, localitate cu insemne proprii, gen cruci, sageti s.a.. “Pecetea cea mare” a orasului, a fost folosita pe un zapis scris cu litere slavone la Neamt, la data de 25 ianuarie 1599, si avea caracteristici gotice “S. CIVIUM DE NIMCZ” (Sigiul orasenilor din Neamt). In acea perioada, in afara zonei Transilvaniei, au mai existat doar 3 orase care au avut propriul sigiliu latinesc (Baia, Roman si Campulung Muscel). Datorita dezvoltarii economice, Targu-Neamt a devenit si capitala de tinut, avand in perioada secolelor XV-XVI o situatie foarte buna, mai ales ca tinutul arondat apartinea domnitorilor, iar Cetatea Neamtului era loc de adapost pentru familiile domnesti, atunci cand era nevoie. In secolul al XVII-lea a urmat o perioada de decadere a orasului, datorata indeosebi razboaielor dese si drept urmare a atacarii la fel de dese a cetatii, respectiv orasului. In secolul al XVIII-lea datorita domniilor fanariote impuse de Imperiul Otoman, orasul nu mai atinge perioada infloritoare anterioara, mai ales ca Mihail Racovita distruge Cetatea Neamtului in 1718, la cererea turcilor, nemultumiti de rezistenta intampinata anterior din partea acestei cetati. Orasul incepe sa decada economic si datorita mutarii capitalei Moldovei la Iasi, mutare ce a diminuat caracterul strategic al asezarii. O revenire a orasului se va observa odata cu venirea evreilor si indeosebi a transilvanenilor in secolul al XIX-lea. Transilvaneni au venit mai ales din zona Sibiului si mai apoi a Fagarasului, iar principala lor ocupatie era oieritul. Primii dintre ei s-au asezat sub cetate, formand mahalaua Tutuieni (adica a oierilor), iar cei veniti mai tarziu s-au stabilit in Blebea sau Humulesti. Acestia au adus odata cu ei si mestesugurile aferente cresterii oilor si ovinelor, cum ar fi productia de produse lactate, productia de tesaturi de lana, de in s.a. O dovada a noii dezvoltari a orasului este ca la mijlocul sec. XIX, Mihail Kogalniceanu fonda in Targu-Neamt prima fabrica integrata de lana din Moldova, cu un proces tehnologic avansat, cu utilaje aduse din Germania. O alta dovada a dezvoltarii, indeosebi a celei sociale, o reprezinta faptul ca la 16 octombrie 1852 domnitorul Grigore Ghica, Mitropolitul Moldovei si Staretul Manastirii Neamt, in prezenta unei multimi apreciabile de oameni ai locului, inaugurau Spitalul (care exista si astazi), Spiteria si Scoala Domneasca (unde a invatat si Ion Creanga – actualul Muzeu de Istorie), institutii construite de catre Manastirea Neamt, cea care primise Tinutul Neamtului drept danie de la domnitorul Constantin Racovita, cu mult timp in urma.
Adunarea Legiuitoare (Parlamentul de azi) a Romaniei a votat in anul 1863, ca urmare a reformelor lansate de Al. I. Cuza, “Legea privitoare la seculizarea averilor manastiresti si trecerea lor in proprietatea statului”, ceea ce a permis orasului Targu Neamt sa devina de sine statator si nu sub conducerea si stapanirea Manastirii Neamt. Dezvoltarea si perioada infloritoare a orasului va continua pana la inceputul secolului XX, mai exact pana in 1916, atunci cand odata cu inceperea Primului Razboi Mondial orasul sufera decarea evidenta ca urmare a starii de razboi. Dupa incetarea razboiului, in perioada interbelica, orasul cunoaste in continuare o perioada de prosperitate, care insa a fost urmata de perioada grea din timpul celui De-Al Doilea Razboi Mondial, atunci cand linia frontului s-a aflat situata in interiorul si apropierea orasului, ceea ce a dus la distrugerea orasului si evacuarea populatiei. Dupa cel De-Al Doilea Razboi Mondial, in perioada comunista, Targu Neamt a fost un oras care nu a prezentat un interes deosebit pentru autoritatile comuniste, in ceea ce priveste dezvoltarea economica, ceea ce a facut ca orasul sa nu mai ajunga la situatia infloritoare din perioada interbelica si antebelica. Totusi, intre 1950 si 1968, Targu Neamt a fost resedinta raionului cu acelasi nume din cadrul regiunii Bacau. Din 1989, dupa o prima perioada de decadere si reorganizare, orasul incepe sa se indrepte spre o noua perioada de dezvoltare si inflorire. Targu Neamt este un oras din judetul Neamt, regiunea Moldova, Romania.Orasul este situat in nordul judetului Neamt, in vestul regiunii istorice Moldova, si in nord-estul Romaniei. Orasul este situat la o altitudine medie de 365m, pe terasa raului Ozana, un afluent al Moldovei, care se varsa in raul Siret. Prin asezarea sa, orasul se afla, de asemenea, la intrarea in Depresiunea Neamtului, la poalele Culmii Plesu, Varful Vanatori (624 m). Principale forme de relief sunt Depresiunea Neamtului (Ozana – Toplita) si dealurile si culmile ce tin de Subcarpatii Moldovei: Culmea Plesu (culme submontana) la nord, dealurile Movilelor, Humulesti si Ocea la sud, si dealul Boistea care inchide valea Ozanei la est. Culmea Plesului, cu o lungime de 24 km, situata la nord, are inaltimea maxima de 913m. Inspre orasul Targu Neamt, se afla varful Vanatori care are altitudinea de 623m, ce se ridica cu aproape 250m deasupra albiei raului Ozana, printr-o panta stancoasa. Inspre sud dealurile au aspect de coline datorita inaltimilor lor nu foarte mari: Dealul Movilelor (440 m), dealul Humulesti (410 m), dealul Ocea (400 m). Dealul Boistea este situat pe latura estica a orasului Targu-Neamt, pe cealalta parte a raului Ozana, la iesirea din depresiunea subcarpatica. Are altitudinea maxima de 582m si strajuieste intreaga vale, mai ales ca versantul nordic este mai abrupt. La baza sa se gaseste satul Blebea, o mica suburbie a orasului. Flora actuala din zona Targului Neamt este reprezentata prin paduri (situate pe culmile, dealurile si versantii montani din jur), prin pajisti, prin vegetatie de lunca si prin vegetatie specifica versantilor cu terenuri degradate. Printre arborii care formeaza padurile din jurul orasului se numara: fagul, gorunul, carpenul si mesteacanul – in zonele de deal; stejarul – in zona de terasa dintre Ozana si Nemtisor; bradul, pinul, molidul si salcamul (la poale) – in zona versantilor; bradul alb, paltinul de munte, plopul tremurator si teiul argintiu – ca specii de amestec. Gorunii seculari de langa Varatec sunt ocrotiti, fiind cuprinsi in rezervatia Codrii de Arama (9 ha), iar mestecenii seculari din aceeasi zona apartin rezervatiei Padurea de Argint (0,5 ha). Fauna este caracteristica zonei subcarpatice din apropierea orasului. Speciile de interes cinegetic sunt numeroase: caprioara (Capreolus capreolus), mistretul (Sus scropha), jderul (Martes martes; Martes foina), vulpea (Vulpes vulpes) si iepurele (Lepus europaeus). Ursul (Ursus arctos ) coboara din zona montana, extinzandu-si arealul in dealurile subcarpatice, dar este rar intalnit. In apropierea Manastirii Neamt, in Rezervatia “Dragos Voda” de la Dumbrava, se cresc in captivitate zimbrul, animalul simbolic al Moldovei. In paduri si livezi pot fi vazute veverita (Sciurus vulgaris), soarecele gulerat (Apodemus flavicollis), parsul mare (Glis glis ), soimuletul de seara (Falco vespertinus), ciocanitoarea vierzuie (Picus canus), sturzul cantator (Turdus philomelos), porumbelul gulerat (Columba palumbus) etc. Prin pozitia sa, in Depresiunea Neamtului, inchisa spre vest de Muntii Carpati, iar spre nord si est de culmi si dealuri subcarpatice, cu rol de obstacol in calea maselor de aer subpolar sau continental, orasul Targu Neamt are parte de factori climatogeni ce prezinta particularitati specifice, datorita caracterului de adapost, altitudinii si orientarii reliefului.
Localizarea pe paralela de 47o12′, latitudine nordica, determina o insolatie moderata tot timpul anului, favorizata si de expunerea reliefului predominant spre sud-est. In ceea ce priveste circulatia generala a atmosferei aceasta este dominata de masele de aer maritim din vest si nord-vest, contientalizate dupa escaladarea Carpatilor si modificate prin caracteristicile de umezeala. O frecventa mare au si masele de aer continental din est si nord-est, reci iarna si calde si uscate in timpul verii. Sunt numeroase invaziile de aer rece de origine subpolara de la nord, cat si patrunderea de aer din partile posterioare ale ciclonilor care se deplaseaza din vestul Europei. Asezarea orasului Targu Neamt intr-o zona de adapost climatic atenueaza influentele extreme ale caracteristicilor maselor de aer. Temperatura medie anuala a aerului este de 8,2oC. Luna cu temperatura medie cea mai coborata este ianuarie (-3,8oC), iar luna cu temperatura cea mai ridicata este iulie (19,5oC), rezultand o amplitudine termica medie anuala de 23,3oC, care ne arata ca la Targu Neamt climatul este temperat-continental moderat. Cea mai coborata valoare termica inregistrata in aer la Targu Neamt a fost de -29,1oC (02.01.1909) iar cea mai ridicata a fost de 37,0oC (17.08.1952). Orasul, aflandu-se in apropierea mai multor manastiri, are o viata spirituala bogata. In Targu Neamt isi are sediul o protoierie ortodoxa apartinand de Arhiepiscopia Iasilor. In oras exista 13 biserici ortodoxe, din care una pe stil vechi. Turismul este foarte dezvoltat in zona, in oras aflandu-se multe muzee, case memoriale, parcuri, manastiri, hoteluri si foarte multe pensiuni.
Sursa: turismland.ro
Puncte preluare anunturi "Evenimentul Regional al Moldovei" in Iasi
<
Adauga comentariul tau