Palatul Cnejilor

În călătoria dumneavoastră, vă puteţi îndrepta spre ruinele Palatului Cnejilor, care se află în comuna Ceahlău, satul Schit. Doar atât a mai rămas din ansamblul arhitectural numit astăzi Palatul Cnejilor.
Despre ruinele prezente aici, bătrânii spun că acolo pe deal a fost cândva palatul „Cnejilor”, unde au locuit boieri cu multă putere şi care aveau multe bogăţii. Oamenii nu ştiu mai mult despre cine au fost Cnejii, din ce familie proveneau, ci doar că ar fi fost ruşi de neamul lor şi că multe lucruri înfricoşătoare ar fi avut loc cândva în acest palat.
Bătrânii zic că în nopţile dinaintea sărbătorilor mari, s-ar fi văzut aici, în pământ, focuri cu pară albastră şi chiar arătări de umbre omeneşti, în apropierea zidurilor. Există o legendă şi despre biserica ridicată aici la început. Aceasta spune că nişte sihaştri stăteau pe malul Bistriţei, în vremurile de demult. Atunci au observat ei o licărire de foc înspre Durău. Considerând a fi un semn de la Dumnezeu, ei s-au pornit spre această lumină care îi chema. După un drum greu, au ajuns într-un sfârşit la un frasin bătrân care străjuia într-o margine de poiană. Călugării au înţeles că Dumnezeu i-a trimis în acest loc sfânt şi au ridicat aici un schit. Bisericuţa au făcut-o din frasin iar ca masă sfântă, pentru multă vreme au folosit tulpina acestui copac. Schitul a fost numit Silvestru, după numele unuia dintre pustnici, cum a fost găsit într-un document vechi.
Pe locul acestei bisericuţe, o nouă biserică de piatră a fost ridicată în anul 1639 de către hatmanul Gheorghe, fratele lui Vasile Lupu. Acesta a înconjurat biserica cu clădiri de cărămidă şi lemn. Ulterior, a fost ridicat turnul- clopotniţă realizat pe trei nivele care este lipit de clădirea bisericii.
În anul 1672 a fost realizat un nou zid de către Antonie Ruset, ginerele hatmanului Gheorghe. După moartea acestuia, familia de nobili a Cantacuzinilor intră în stăpânirea bisericii, iar între 1830 şi 1838 au construit un mic palat. Au extins fortificaţiile şi au adăugat beciuri şi tuneluri pe sub munte care să-i scape de primejdii şi de eventuale atacuri.
Cetatea a fost cunoscută pentru mult timp sub numele de Hangu, iar mai apoi a primit numele de palat al Cnejilor, nume dat de către Gheorghe Cantacuzino.
De-a lungul timpului, palatul a început să se degradeze. Biserica însă a rezistat mai bine, în anul 1820 fiind refăcută de către mitropolitul Veniamin Costache. Aceasta a fost declarată monument istoric de arhitectură în anul 1955, iar ulterior a fost restaurată.
Se spune despre Palatul Cnejilor că l-ar fi inspirat pe scriitorul Mihai Eminescu în realizarea poeziei „Strigoii”. Astăzi, ce a mai rămas este bisericuţa înconjurată de ruine şi de casele sătenilor.

Ascultaţi istoricul obiectivelor turistice din România, apelând serviciul HERO.dot, serviciu de audioghid istoric, prin telefon la numărul unic 0332 780 780, urmat de codul obiectivului ales: 2804.