Cum am ajuns să bem lapte din import / Unde sunt problemele și cum pot fi remediate

Dimensiune font:

| 21-11-2023 00:46

Printre alimentele pe care nu reușim sa acoperim nici jumătate din consum din producția internă și apelăm la importuri este și laptele (și produsele lactate). Deficitul comercial (importuri minus exporturi) la lapte a crescut de aproape 5 ori în ultimii 10 ani, potrivit datelor INS.

Recent, un grup de lucru din cadrul ASE, coordonat de rectorul instituției, Prof.Univ.Dr. Nicolae Istudor, a adunat la aceeași masă principalii jucători din piață- oficiali din Guvern, producători și pricesatori de lapte, reprezentanți ai marilor retaileri, pentru a vedea cum ar putea fi încurajată producția locală în detrimentul celei de import.

Ce arată datele

Principala sursă a deficitului de produse lactate o constituie categoria „Brânză și caș”, responsabilă pentru mai mult de jumătate (54%) din deficit, urmată de Lapte și smântână (17%) și Unt și margarină (14%). România se află pe ultimul loc în ceea ce priveşte producţia de lapte pe cap de vacă. Peste 200 mii capete produc între 5-7 litri/zi, comparativ cu 30 litri/zi cât produc în alte ţări.

În ultimii 3 ani nu au fost făcute investiţii în retehnologizare, România fiind singura ţară din UE care nu are instalaţii de uscare a zerului, deși proteina din zer praf prezintă interes mare pentru producători.

- Conform datelor estimate de INS, în România sunt 1,1 milioane tone lapte de vacă colectat de unitățile procesatoare.

- Sunt alocate sume importante de subvenții, dar doar 90.000 capete, din cele 1,1 milioane vaci de lapte, produc peste 70% din laptele din România.

- Astfel, în România este un deficit de peste 1 milion de tone de lapte, la nivel național asigurându-se doar 40% din necesarul pentru autoconsum.

- Productivitatea este extrem de redusă. Peste 200 mii capete produc între 5-7 litri/zi, comparativ cu 30 litri/zi cât produc în alte ţări.

Unde sunt problemele

Printre problemele identificate se numără și managementul defectuos al acordării subvenţiilor, distribuția neuniformă a valorii adăugate la produsul finit de-a lungul lanţului de aprovizionare și politicile publice în domeniu, axate pe cerere şi nu pe ofertă.

Conform datelor ANPC, proporţia abaterilor privind informarea consumatorilor în privinţa produselor lactate s-a dublat în ultimii ani. În anul 2018 a fost de 4,7%, iar în anul 2022 a fost de 9,2%.

Printre aceste abateri se pot enumera: comercializarea produselor cu caracteristici organoleptice necorespunzătoare, comercializarea produselor în afara datei durabilităţii minimale, comercializarea produselor lactate din ambalaje deteriorate, lipsa totală sau parţială a elementelor de caracterizare identificate, lipsa înscrierii sau înscrierea incompletă a declarației nutriţionale, lipsa inscripţionării duratei minimale, lipsa indicării originii laptelui materie primă, lipsa afişării sau afişarea eronată a preţurilor.

Conform datelor ANSVSA, în România sunt autorizate sanitar veterinar 194 unităţi de procesare şi 672 centre de colectare. Avem 5.416 centre de prelucrare integrată care aparţin fermelor şi 698 de automate de lapte.

Anual, aducem în țară 220 de milioane de litri de lapte din toată Europa