Pro sau contra sistem centralizat de termoficare? Cum se încălzesc Bucureștiul și marile orașe din România în cea mai geroasă iarnă din ultimii ani și de ce oamenii sunt nemulțumiți în ambele variante

România a traversat una dintre cele mai geroase perioade de iarnă din ultimii ani, cu temperaturi de până la -20 de grade în termometre, care în realittae s-au resimțit și mai dur. 

În această perioadă a fost atins un consum record de energie în România, conform spuselor ministrul Energiei, Bogdan Ivan: ”S-au atins praguri psihologice de consum de gaze”, a spus acesta. 

Unul din subiectele controversate din această perioadă, fie că vorbim de București, Craiova, Oradea sau Tulcea, a fost sistemul centralizat de termoficare: 

 În majoritatea orașelor aceste sisteme fie au fost distruse de un management defectuos, fie au devenit nerentabile din cauza facturilor ridicate care au determinat localnicii să se debranșeze sau au forțat primăriile să acorde subvenții foarte mari pentru a susține un preț rezonabil pentru populație. Dar acest lucru a adus cu sine împrumuturi uriașe pentru administrațiile locale, cum e cazul Constanței. 

Iată mai jos cum se încălzesc Capitala și marile orașe din țară: Cluj Napoca, Timișoara, Sibiu, Alba Iulia, Craiova, Oradea, Iași, Constanța, Tulcea și Galați, într-un articol colaborativ al corespondenților G4Media: Alina Mihai, Cosmina Fernoagă, Ștefan Both, Ovidiu Hațegan, Valentin Trufașu și Sorin Semeniuc.

- articolul continuă mai jos -

 București: Sistem centralizat de termoficare profund învechit, comparabil doar cu Craiova

Bucureștiul este printre puținele mari orașe din România care operează încă un sistem centralizat de termoficare profund învechit, iar actualul primar general, Ciprian Ciucu, afirmă că vrea să evite falimentul Termoenergetica și colapsul întregii rețele, inclusiv prin intervenții la nivel guvernamental. Situația este comparabilă doar cu cea din Craiova: o rețea care și-a depășit de aproape trei ori durata normală de viață.

În opinia lui Ciucu, administrațiile anterioare ar fi trebuit să aloce anual între 1% și 3% din bugetul Capitalei pentru modernizarea conductelor, fără a-l considera responsabil pe actualul președinte al României, Nicușor Dan, fost primar al Capitalei, pentru această situație.

 În prezent, primarul general afirmă că Termoenergetica repetă „exact tiparul RADET”, acumulând pierderi anuale importante din cauza diferenței dintre costurile reale și tarifele practicate, a penalităților generate de actualele reglementări și a pierderilor tehnologice ridicate provocate de o infrastructură „ciuruită”.

Printre primele măsuri analizate se află instalarea a 24 de containere modulare pentru prepararea agentului termic, în zonele unde furnizarea este deficitară, ca soluție temporară pentru asigurarea continuității căldurii și apei calde. Proiectul urmează să fie contractat de Primăria Capitalei, prin Direcția de Investiții, după clarificări financiare și juridice cu ELCEN și Termoenergetica.

Primarul general a anunțat că a început discuții cu ANRE și cu Ministerul Energiei pentru modificarea unor reglementări care generează penalități mari pentru compania municipală – în prezent, aproximativ duble față de investițiile anuale – și pentru stabilizarea relației contractuale dintre Termoenergetica și ELCEN.

„Acum nu mai este loc de manevre politicianiste, ci de acțiune”, spune Ciucu, avertizând că un eventual faliment al Termoenergetica ar atrage automat colapsul ELCEN și al întregului sistem centralizat de termoficare din București, motiv pentru care consideră că sunt necesare măsuri urgente și sprijin guvernamental.

 Constanța: Primarul spune că va obliga populația să se rebranșeze la sistemul de termoficare acolo unde există magistrale

Municipiul condus de primarul Vergil Chițac (PNL) s-a împrumutat, printr-o hotărâre de Consiliu Local de la finalul anului 2025, cu 9 milioane de euro pentru Termocentrale și cu 10 milioane de euro anterior. 

În paralel, Primăria Constanța a anunțat că în 2026 este posibil să fie dat în folosință noul CET, construit de la zero de administrația publică locală, cu fonduri europene (PNRR) și care reprezintă una dintre cele mai mari investiții din țară, în acest domeniu. De asemenea, Constanța a beneficiat de fonduri europene pentru schimbarea magistralelor de termoficare.

 Primarul Chițac a transmis public faptul că, după finalizarea construcției CET-ului și darea sa în folosință va obliga populația să rămână branșată sau să se racordeze la sistemul centralizat de termoficare acolo unde există magistrale, pentru ca acesta să fie profitabil, iar investiția să nu fi fost în zadar.

Declarația a stârnit un val de nemulțumire în spațiul public, constănțenii respingând ideea că pot fi obligați de primărie să rămână racordați la CET. 

 Termocentrale Constanța, compania municipală care produce energie termică, are datorii față de bugetul orașului în valoare de 25,5 milioane lei, arăta Dobrogea Live în decembrie 2025. 

Alba Iulia: Fără sistem de termoficare de peste 20 de ani

Alba Iulia nu mai are de foarte mulți ani un sistem centralizat de termoficare care să încălzească locuințele, iar majoritatea clădirilor utilizează acum centrale individuale pe gaz sau alte surse proprii.

Furnizarea căldurii în sistem centralizat la Alba Iulia nu a mai fost rentabilă încă de la începutul anilor 2000. Erau multe probleme: apa caldă și căldura nu ajungea uneori la etajele superioare, erau pierderi mari pe rețelele învechite și în general era un disconfort destul de mare. 

 Treptat, tot mai mulți dintre proprietarii celor 18.000 de apartamente racordate la sistem în perioada respectivă, au început să-și monteze centrale de apartament. Era mult mai confortabil, iar prețurile erau accesibile. 

Centralele de cartier au fost dezafectate pe rând, pe parcursul mai multor ani, astfel că în 2011, Primăria Alba Iulia a renunţat la contractul cu societatea care furniza energie termică în regim centralizat.

În prezent, în fostele centrale, reabilitate între timp, funcționează biserici, săli de sport, grădiniţe, centre sociale, servicii ale primăriei sau chiar cabinete medicale. Majoritatea imobilelor au fost concesionate de administrația locală pe o perioadă de până la 49 de ani.

 În prezent, majoritatea locuințelor vechi au centrale individuale de apartament. În cazul blocurilor noi există regula unei centrale unice pentru toată clădirea.

Iași: Împrumuturi peste împrumuturi pentru încălzire

În noiembrie 2025, publicația locală apix.ro nota că Primăria Iași a primit două oferte pentru „creditul-încălzirii”: 130 milioane de lei cu care se vor achita facturile la gaze naturale în perioada sezonului rece 2025-2026.

Conform informațiilor funizate de municipalitate, ofertanții erau Exim Banca Românească și Banca Comercială Română (BCR), instituția financiară deținut de grupul austriac Erste.

 În ultimii doi ani, Primăria Iași a accesat alte două împrumuturi tot pentru sistemul de termoficare, iar ambele au fost contractate la BCR. Cumulat, cele două credite au însemnat inițial 345 milioane de lei, dar municipalitatea a utilizat efectiv 260 milioane de lei, mai arată jurnaliștii locali.

Din vara anului 2021, la momentul în care serviciul de termoficare a revenit la municipalitatea ieșeană, administrația locală a avut costuri substanțiale cu întreținerea sistemului, „gaura” în bugetul local fiind atât de mare încât Primăria a fost nevoită să amâne implementarea unor investiții publice.

În paralel, însă, municipalitatea continuă investițiile în sistem – vara aceasta a fost obținută o finanțare nerambursabilă de 270 milioane de lei în acest sens, mai scrie apix.ro.

Aceeași publicație mai nota în 2024 că numărul de apartamente care sunt racordate la sistemul centralizat de termoficare a scăzut constant în ultimii ani.

În șase ani, aproape 10.000 de apartamente au fost deconectate. Într-o hotărâre adoptată de Consiliul Local (CL) apare informația că, la acest moment, mai sunt racordate doar 20.861 de locuințe.

Tulcea: Sistemul de termoficare închis definitiv în vară

Iarna aceasta, 80% din tulcenii racordați la sistemul de încălzire centralizat, oprit în vara acestui an, au trecut la centrale pe gaz, iar 20% au apelat la alte sisteme de încălzire, aer condiționat, ori panouri radiante, a declarat primarul municipiului Tulcea, Ștefan Ilie pentru Info Sud-Est. 

• Sistemul centralizat de încălzire din Tulcea, de care se ocupă firma Energoterm SA, a fost desființat vara trecută, în urma hotărârii Consiliului Local din iulie. Compania aflată în subordinea Consiliului Local Tulcea este în procedură de insolvență, iar recent a deschis un dosar în instanță prin care cere falimentul. “Energoterm provoca pierderi anual de peste 5 milioane de euro, care însemna în cea mai mare parte o subvenție pe care o acorda municipiul către cei care beneficiau de sistemul termic”, a explicat edilul pentru ISE.

Primarul Tulcei susține că oamenii au apelat la centrale de apartament, ori la alternative precum aerul condiționat, după desființarea Energoterm, furnizorul local de căldură, transmite Info Sud-Est. Administrația locală acordă tichete de până la 7.000 de lei persoanelor cu venituri mici pentru achiziția sistemelor de încălzire.

Însă oamenii cu care ISE a discutat susțin că suma nu este suficientă pentru achiziționarea unei centrale pe gaz de către o familie cu venituri reduse, iar aerul condiționat implică facturi și costuri prea mari: ”E o mare nebunie de când s-a desființat Energoterm”, concluzionează unii tulceni. 

În weekend-ul 16-18 ianuarie s-au înregistrat până la -12 grade Celsius care s-au resimțit ca -18-20 grade, conform aplicațiilor meteo, iar gerul a continuat și săptămâna următoare.

Cluj Napoca: Doar 20% din populație mai primește căldură prin sistemul centralizat

În Cluj-Napoca, 20% din populația orașului beneficiază de căldură prin sistemul centralizat asigurat de Compania de Termoficare Napoca, potrivit datelor prezentate în luna octombrie în presa locală, arată Actual de Cluj. 

Oamenii au reclamat, în sezonul trecut, facturi exorbitante la încălzire, iar tendința a fost ca tot mai mulți clujeni să se debranșeze de la rețea. Două familii din Mănăștur nu au vrut acest lucru, însă TermoNapoca a refuzat să îi mai deservească.

Tot Actual de Cluj scria, în vara lui 2025, că fosta regie care asigură termoficarea și iluminatul public în județ, acum societate pe acțiuni unde Consiliul Local din Cluj-Napoca e acționar majoritar, cerea credite de zeci de milioane de lei ca să acopere găurile din venituri o dată cu sezonul cald.

Mai exact, Termoficare Napoca SA cere acum acționarului majoritar, Consiliul Local din Cluj-Napoca, să aprobe prelungirea liniilor de credit contractate de la nu mai puțin de trei bănci – Banca Transilvania, Raiffeisen Bank și BCR – care însumează aproape 60 milioane de lei, adică 12 milioane de euro. 

Banii urmau să acopere găurile din venituri, căci firma are ”venituri cu caracter pronunțat sezonier”.

Ulterior, în decembrie, aceeași publicație arăta că primăria condusă de Emil Boc mai plătea încă 8,5 milioane de euro pentru eficientizarea sistemului de termoficare și promitea facturi mai mici pentru cetățeni. 

Proiectele, finanțate în proporție de 70% din fonduri europene și restul de la bugetul local, vizează modernizarea a 4,35 km de rețea în cartierele Mănăștur și Gheorgheni, reducerea pierderilor de energie și scăderea facturilor pentru cetățeni.

Galați: Sistem de termoficare în faliment, subvenții pentru centrale de apartament

Problema termoficării a fost rezolvată la Galați încă din 2018, transmite corespondentul G4Media din teritoriu. Apaterm, societatea care furniza apă caldă și căldură pentru aproximativ 90.000 de apartamente, era în faliment, astfel că municipalitatea a decis să o închidă.

La acel moment, Primăria Galați plătea 12 milioane de euro pe an pentru menținerea în funcțiune a vechiului sistem de termoficare, la care se adăugau și datoriile de zeci de milioane de euro ale furnizorului de căldură și apă caldă.

Municipalitatea a decis atunci să acorde subvenții gălățenilor pentru achiziția de centrale de apartament. Peste 13.500 de cereri au fost depuse la Primărie în 2018, care a plătit un ajutor financiar de 3.000 de lei pentru ca gălățenii să-și instaleze surse alternative de încălzire sau pentru se racorda la micro-centrale de cartier.

Din 118 puncte termice mai funcționează în prezent 24, care au fost transformate în micro-centrale de cartier, deservind blocurile care au rămas conectate la sistemul centralizat. Mai exact, este vorba de 6.000 de apartamente din Galați, care beneficiază astfel de apă caldă și căldură.

Primăria Galați a investit 17 milioane de lei pentru a rezolva problema termoficării și la toate școlile din Galați. Din cele aproape 100 de unități de învățământ din oraș, 62 nu aveau centrale termice în 2018. Pe lângă dotarea cu surse alternative de încălzire, a fost înlocuită și instalația termică la școlile unde acest lucru s-a impus.

Sibiu: Sistemul de termoficare, pus la pământ de omul lui Iohannis, acum ambasador în Slovenia

Sistemul centralizat de încălzire al Sibiului a fost pus la pământ de omul lui Iohannis. Oamenii au avut termen fix să-și cumpere, pe banii lor, centrale de apartament: ”Au avut timp destul!”, spuneau reprezentanții administrațiilor locale. 

În 2012 dispărea oficial din municipiul Sibiu Energie Termică SA, societatea care s-a ocupat de încălzirea centralizată a apartamentelor din municipiu. Din 2003, până în 2012 a trăit însă din agonie și din vânzarea conductelor, potrivit presei locale.

75 de mii de apartamente s-au deconectat de la sistemul centralizat în doar câțiva ani. După ce tot mai mulți sibieni s-au debranșat pentru a-și instala centrale de apartament, sistemul a intrat în colaps, iar primarul de atunci al orașului, Klaus Iohannis, le-a dat termen oamenilor să plece cu toții de la ”Energie Termică” și să-și instaleze centrale de apartament.

„Trăim o situație complexă. Practic, sibienii rămași în afară trebuie să-și procure sisteme individuale de încălzire. „Energie Termică” i-a anunțat din timp pe locuitorii blocurilor unde centralele termice se vor închide, pentru a le da răgaz ca să-și procure centrale de apartament. Au avut timp destul”, afirma atunci cinic primarul municipiului, Klaus Iohannis.

Interesant este că administratorul Energie Termică, Ilie Grădinar, era un apropiat al fostului președinte Klaus Iohannis. Atât de apropiat, încât l-a cununat pe fiul acestuia, Mihai Grădinar. Același pe care l-a numit în 2016 ambasador în Danemarca, în timpul primului mandat de președinte al lui Iohannis.

Mihai Alexandru Grădinar este acum ambasadorul României în Slovenia.

Tatal acestuia, Ilie Grădinar, supranumit de presa locală a vremii ”Ilie Gigacalorie„, era cotat în Top Forbes 2011, în topul milionarilor României, cu o avere estimată la 7-8 milioane de euro.

Asta, în situația în care el era director general la SC Energie Termica SA, iar în 2014 apărea ca membru in Consiliul de Administrație al SC Piețe Sibiu SA, ambele companii aflate în subordinea Primăriei Sibiu.

Dar una dintre sursele averii lui Grădinar a fost complexul turistic balnear Stațiunea Ocna Sibiului (achiziționat în 2006, dar scos la vânzare cinci ani mai târziu pentru 90 de milioane de euro), despre care însă Turnul Sfatului scria în 2014 că a intrat în insolvență și apoi în faliment.

Ilie Grădinar a fost membru PSD până în 2006, când ți-a dat demisia. Potrivit România Liberă, el era considerat „trezorierul” neoficial al PSD.

În 2012, EVZ a publicat o acheta despre modul în care a încheiat contractele Ilie Gradinar cât s-a aflat la conducerea companiei de stat aflată în subordinea consiliului local Sibiu.

„Contractele încredinţate direct de oraş firmei SC Energie Termică SA au fost subcontractate, ulterior, de directorul Ilie Grădinar către alte firme. Dintre acestea merită amintite nume precum Romserv SRL sau Romcontrol SRL, firme care au „muls” profitul de la SC Energie Termică SA”, noteaza ziarul.

Ziarul noteză în acheta din 2012 un detaliu interesant: „după ce majoritatea sibienilor s-au debranşat, Ilie Grădinar a „reorientat” obiectul de activitate al firmei către lucrări de infrastructură, în special reţele de apă şi canal.”

Klaus Iohannis avea, pe lângă calitatea de primar, și calitatea de „reprezentant al municipiului în Adunarea Generală a Acționarilor la doua societăți: SC Apă Canal SA Sibiu și SC Piețe SA„, adică exact zonele de interes ale lui Grădinar. 

Timișoara: Gigacalorie crescută cu peste 30%, retehnologizare cerută de UE pentru protecția mediului

Compania de termoficare Colterm SA a Primăriei Timișoara livrează căldură și apă caldă pentru aproximativ 50.000 de abonați, inclusiv şcoli şi spitale din Timișoara, transmite corespondentul G4Media din localitate. 

Gigacaloria la Colterm a crescut pentru această iarnă cu 33,3%, în contextul eliminării schemei naționale de plafonare a prețurilor la energie și al reformei privind eficientizarea cheltuielilor publice, cât și pentru reducerea pierderilor din rețea și pentru a finanța modernizarea rețelei. La acestea se adaugă și creșterile de preț generate de criza energetică, inflație și războiul din Ucraina. Ultima majorare a avut loc în 2009. 

Timișorenii au de plătit 466,19 lei/MWh. În realitate, prețul energiei termice este 847,61 lei/MWh. Diferența de 381,42 lei/MWh este acoperită prin subvenție de la bugetul local. Pentru sezonul de iarnă (noiembrie 2025 – martie 2026), factura este de aproximativ 480 de lei pentru un apartament cu o cameră (mai mare cu aproape 100 lei lunar), 700 de lei pentru unul cu două camere (cu aproape 150 de lei mai mult) și 960 de lei pentru unul cu trei camere (mai mare cu circa 200 de lei lunar).

În 2013, Primăria Timişoara a implementat proiectului de retehnologizare a sistemului centralizat de termoficare, realizat cu o finanţare de aproape 60 de milioane de euro. Ca urmare a investiţiei în infrastructură cerută de Uniunea Europeană, Timişoara era singurul oraş din România care s-a aliniat la standardele europene în ce pe priveşte protecţia mediului. S-au retehnologizat pompele de transport termoficare, retehnologizarea a două cazane de apă fierbinte, cât şi trei cazane de abur. S-a montat şi o instalaţie nouă de desulfare la CET. În 2023, Primăria Municipiului Timișoara a înlocuit 29 de kilometri de rețea secundară și primară și a modernizat 25 de puncte termice din oraș

Compania a realizat în 2025 investiții de aproximativ 15 milioane de euro pentru pregătirea centralelor.

Direcția de Asistență Socială din cadrul Primăriei Timișoara oferă ajutoare pentru încălzire cu lemne și combustibil în baza Legii privind măsurile de protecție social pentru consumatorul vulnerabil de energie.

Căldura pentru oameni, în faza atacurilor politice: Oradea vs. Craiova

Rețeaua de încălzire și apă caldă din Craiova a cedat, iar primarul Lia Olguța Vasilescu a precizat luni că locuitorii și producătorul Ford au rămas fără căldură de cinci ori în două săptămâni, de fiecare dată mai mult de 24 de ore. Ea l-a acuzat pe Ilie Bolojan de lipsa finanțărilor pentru agentul termic:

„Această centrală aparţine Guvernului României, şi nu Primăriei Craiova. În această centrală nu poate să facă investiţii decât Guvernul României. În urmă cu câteva luni, ministrul Energiei a solicitat, prin memorandum, Guvernului României suma de 350 de milioane de lei pentru a face reparaţii la grupurile energetice.

Domnul Ilie Bolojan a considerat că nu este importantă această societate, a considerat că este o gaură neagră în care nu mai trebuie să investească, deşi această societate introduce în bandă 100 de Megawaţi în fiecare an, această societate asigură încălzirea oraşului Craiova.

Această societate asigură de asemenea energia necesară pentru producătorul Ford, care este al doilea producător din România şi al doilea plătitor de taxe din România”, a declarat Olguţa Vasilescu, potrivit Agerpres.

Edilul susține că refuzul de a oferi suma de 350 de milioane, pentru prima oară în ultimii 30 de ani, a dus la neefectuarea de reparații la Electrocentrale Craiova.

„Nu s-au făcut reparaţii la grupurile energetice şi din această cauză am avut mai multe situaţii în această iarnă, vreo cinci, în care pur şi simplu populaţia Craiovei a rămas fără încălzire pentru o perioadă de 24 de ore şi mai bine şi de asemenea firma Ford a trebuit să-şi întrerupă producţia”, a punctat aceasta.

Lia Olguța Vasilescu a cerut, prin intermediul ministerului Energiei, o nouă sumă de 50 de milioane lei, pentru montarea a trei cazane: 

„Acestea ar urma să asigure încălzirea Craiovei şi de asemenea producţia pentru Ford pentru o perioadă de cel puţin trei ani de acum înainte fără niciun fel de avarii. Sperăm să plătească aceşti bani domnul Ilie Bolojan, pentru că Primăria Craiova nu poate să investească într-o societate care-i aparţine”.

Edilul a ținut să puncteze faptul că primăria nu poate interveni deoarece nu poate investi legal bani într-o societate care aparține Guvernului.

De asemenea, Lia Olguța Vasilescu susține că situația de la Electrocentrale Craiova este tot din vina statului, pentru că statul a obligat companiile care produceau energie pe cărbune să plătească certificate de carbon la sume exorbitante, pe care nu şi le-au permis.

În replică, primarul municipiului Oradea (de unde vine Ilie Bolojan), Florin Birta, i-a răspuns public Olguței Vasilescu, acuzând-o de faptul că nu a accesat fonduri europene și că folosește problema căldurii în interes politic:

”Diferența dintre Oradea și Craiova în ceea ce privește sistemul de termoficare. Aceeași muzică dar rezultate diferite.

Ultimul atac dinspre PSD spune despre Ilie Bolojan că „nu cântă din același playlist” și că ar putea veni momentul să „schimbăm lăutarul” (cum l-a numit Claudiu Manda, partenerul de viață al Liei Olguța Vasilescu, pe Ilie Bolojan, n.red.).

O metaforă interesantă. Doar că realitatea din teren spune altceva.

La Oradea, „lăutarul” a cântat pe note clare: investiții, fonduri europene, modernizare și sisteme care funcționează.

Rezultatul: oamenii au căldură.

La Craiova, unde playlistul politic pare mereu respectat, sistemul de termoficare a rămas vechi, fragil și dependent de improvizații.