Parlamentarii de Iaşi schimbă tricolorul

Ideea reintroducerii stemei pe drapelul naţional a pornit de la Iaşi, de la deputatul UNPR Gheorghe Emacu. Acesta a fost singurul reprezentat al Iaşului în cadrul Comisiei de revizuire a Constituţiei, care şi-a încheiat lucrările în urma cu două luni. Propunerea este susţinută de majoritatea parlamentarilor USL de Iaşi, unii venind chiar şi cu adăugiri. Astfel, deputatul PNL Grigore Crăciunescu susţine că pe noua stemă ar trebui inclusă o coroană imperială, simbol al suveranităţii naţionale.
De-a lungul existenţei sale, drapelul naţional a fost mai mulţi ani însoţit de o stemă, decât fără acest simbol.
Tricolorul, schimbări de-a lungul istoriei
Profesor doctor în istorie, Cătălin Turliuc, susţine că drapelele naţionale au apărut odată cu statele naţiune, la 1810, ca imagine de identificarea a ţărilor în lume. În cazul ţării noastre, primul drapel, drapelul tricolor s-a născut prin combinarea culorilor clasice ale drapelului moldovenesc, galben şi albastru, cu roşul de pe steagurile Ţării Româneşti. „Drapelul tricolor a fost pentru prima oară promulgat prin decretul lege numărul 1 al guvernului provizoriu rezultat în urma Revoluţiei din 1848, de la Bucureşti. Pe atunci, culorile erau dispuse în benzi orizontale, nu verticale ca mai târziu”, a spus Turliuc. Profesorul susţine că nu este întâmplătoare apariţia a trei culori pe steaguri, şi nu mai multe sau mai puţine. „Foarte multe dintre statele europene au drapelele în trei culori. De ce nu doar una sau două? Aceste trei culori au ţinut de filosofia şi concepţia unora dintre asociaţiile discrete din secolul XIX, care au promovat acest lucru. Asa se face că în cazul Italiei, Ungariei, României, Germaniei, ţări care şi-au dobândit statalitatea modernă în cursul acestui secol, au apărut aceste trei culori”, menţionează Turliuc.
Drapelul românesc din secolul XIX era însoţit de o stemă, care combina simbolurile provinciilor româneşti, bourul sau zimbrul pentru Moldova, acvila pentru Ţara Românească, apoi leii transilvani şi mai târziu, delfinii, care reprezentau Dobrogea. Aceste simboluri au fost preluate şi de Casa Regală a României, care a adăugat şi o coroană de oţel, coroana purtată de regele Carol I. Simbolurile tradiţionale de pe stema României au fost înlocuite odată cu instaurarea regimului comunist, care a modificat complet stema. În locul zimbrului sau al acvilei au apărut sonde,spice de grâu, munţi şi păduri, reprezentând imaginea pe care regimul comunist dorea să o proiecteze în exterior.
Drapelul găurit, simbolul revoluţiei de la 1989
Stema din perioada Republicii Socialiste România a dispărut odată cu Revoluţia de la 1989 care a pus capăt regimului comunist. În perioada imediat următoare, însuşi tricolorul cu o gaură în mijloc a devenit simbolul statului român, un stat scăpat de influenţa regimului comunist. Constituţia din 1991 nu a mai prevazut apariţia unei steme pe drapelul naţional, însă au apărut discuţii privind reintroducerea acestui simbol, având în vedere că drapelul Ciadului este identic cu cel al ţării noastre. Singura diferenţă este nuanţa mai închisă de albastru de pe drapelul statului Ciad. Mai mult, ambasada Ciadului de la Moscova a înaintat Organizaţiei Naţiunilor Unite un protest oficial, prin care cerea ca drapelul României să nu mai fie arborat la ONU, protest respins deoarece existenţa tricolorului românesc este anterioară existenţei statului Ciad.
Pro şi contra unei noi steme pe tricolor
În timp ce susţinătorii modificării drapelului naţional apelează la confuzia care poate apărea cu drapelul Ciadului, contestatarii propunerii consideră că reintroducerea stemei ar afecta dezideratele pentru care românii au luptat la Revoluţia din 1989. Imparţial, profesorul Cătălin Turliuc le dă dreptate ambelor tabere, însă opinia sa personală este în favoarea reintroducerii unei steme pe drapelul naţional. „Consider că este necesară o stemă, dar este o părere subiectivă, care ţine de tradiţie, de istorie, de modalitatea în care se pot stârni confuzii cu drapelul Ciadului. Toţi au dreptate într-un fel sau altul. Depinde cum fiecare valorizează emoţional momentele pe care le-a trăit. Cel care la revoluţia din 1989 s-a implicat efectiv în lupta cu vechiul regim vede în drapelul fără stemă un simbol al triumfului său, iar cei care au asistat doar la acestă schimbare, nu asociază în mod direct acest moment cu schimbarea profundă prin care a trecut societatea”, a spus Turliuc. Profesorul a menţionat că cel mai important este ca „simbolistica şi starea emoţională pe care o creează drapelul şi imnul să nu se piardă”. (Pagina realizată de Adina Zancu)

Propuneri pentru noua stemă a Românei
Profesorul Cătălin Turliuc susţine că de pe noua stemă nu ar trebui să lipsească simbolurile principalelor provincii istorice ale Românei. În plus, profesorul Turliuc este de acord şi cu iniţiativa legislativă a deputatului PNL Grigore Crăciunescu care a propus introducerea unei coroane imperiale pe noua stemă, alături de celelalte simboluri. Propunere legislativa vizează modificarea şi completarea Legii 102 din 21 septembrie 1992 privind stema şi sigiliul statului. Parlamentarul PNL consideră ca prezenta coroanei de oţel pe stema României va sublinia independenta statului. „Ideea de independenţă e subliniată cel mai bine de elementele stemei de pe steagul din perioada în care s-a obţinut oficial independenţa României (1877). Pe de altă parte, e firesc să ne asumăm trecutul aşa cum a fost el. De aceea, propun completarea stemei cu coroana de oţel a României, care să fie plasată pe capul acvilei pentru a sublinia ideea de independenţă a statului român şi a perioadei în care aceasta a fost obţinută, ca reper de însemnătate crucială pentru statul român. În contextul globalizării, noţiunea de independenţă trebuie promovată pe orice cale, inclusiv în simbolurile naţionale”, susţine deputatul Crăciunescu în expunerea de motive. „Şi eu aş opta pentru adăugarea coroanei pe capul acvilei, o coroana deschisă, ca să nu intrăm în conflict cu casa regală. Coroana ar fi un simbol al suveranităţii, al independenţei noastre. Coroanele sunt de două feluri, coroane imperiale, care sunt deschise şi coroanele regale, care sunt închise. Este important ca acest proiect să ajungă să fie acceptat de oameni pentru că sigiliul de stat, care este un alt sistem de identificare vizuală, este deja creat. România are deja un herb, rămâne de văzut dacă acesta va fi modificat şi dacă va fi adăugat pe drapel sau nu. Decizia rămâne la latitudinea celor chemaţi la referendumul pentru revizuirea Constituţiei”, a conchis Turlic.

Deputatul Emacu propune o nouă stemă pe tricolor
Deputatul de Iaşi Gheorghe Emacu a iniţiat un amendament de modificare a Constituţiei pentru reintroducerea stemei pe tricolor. Propunerea a fost acceptată de către membrii Comisiei de revizuire a Constituţiei şi inclusă în proiectul care va fi supus unui referendum naţional, anul viitor. În motivarea pentru introducerea stemei naţionale pe tricolor, Emacu a precizat că drapelul României este identic, din punct de vedere cromatic, cu cel al Ciadului. Astfel, plasarea stemei României „pe fondul galben al drapelului, ar aduce o diferenţiere necesară şi, în acelaşi timp, ar păstra o notă de autenticitate”. Emacu nu crede că introducerea stemei ar leza dezideratele pentru care românii au luptat la Revoluţia din 1989.