BNR: Inteligența artificială poate alimenta inflația înainte să crească productivitatea

Inteligența artificială nu este doar o revoluție tehnologică, ci una economică, iar efectele sale vor remodela competitivitatea globală, avertizează Leonardo Badea, prim-viceguvernatorul Băncii Naționale a României. Într-o analiză amplă, oficialul BNR susține că adevărata întrebare nu este dacă AI va schimba economia, ci cât de repede și cine va reuși să profite de această transformare.

Potrivit lui Badea, lumea este împărțită în două tabere. Optimiștii văd în inteligența artificială motorul unei creșteri spectaculoase a productivității, în timp ce scepticii avertizează că investițiile uriașe din prezent ar putea alimenta o nouă bulă tehnologică, asemănătoare celei din perioada „dot-com”.

88% dintre organizații folosesc deja AI în cel puțin o activitate operațională

Argumentele nu sunt deloc teoretice. Doar patru giganți americani din tehnologie – Microsoft, Alphabet, Meta și Amazon – estimează investiții de aproximativ 600 de miliarde de dolari în 2026 pentru dezvoltarea infrastructurii AI. Dimensiunea acestor cheltuieli a reaprins dezbaterea privind riscul unei supraevaluări a pieței.

Leonardo Badea consideră însă că diferența față de începutul anilor 2000 este fundamentală. Marile companii care dezvoltă inteligența artificială au deja afaceri profitabile și fluxuri consistente de numerar, iar tehnologia este utilizată comercial la scară largă. Potrivit unui studiu McKinsey, 88% dintre organizații folosesc deja AI în cel puțin o activitate operațională.

Cu toate acestea, beneficiile economice nu apar automat. Oficialul BNR subliniază că productivitatea nu crește doar prin instalarea unor noi tehnologii, ci prin investiții, reorganizarea companiilor, recalificarea angajaților și schimbarea modului de lucru. Firmele care vor face aceste transformări vor fi cele care vor câștiga competiția economică a următorului deceniu.

Analiza are implicații directe și pentru băncile centrale. În prima etapă, investițiile masive în centre de date și infrastructură AI stimulează cererea și pot pune presiune asupra inflației. Ulterior, pe măsură ce inteligența artificială reduce costurile și crește productivitatea, efectul poate deveni unul dezinflaționist. Tocmai această tranziție este dificil de anticipat și complică deciziile privind politica monetară.

Pentru România, efectele directe sunt încă limitate

Oficialul BNR atrage atenția că economia românească va resimți schimbările prin deciziile marilor bănci centrale, în special ale Băncii Centrale Europene, dar și prin transformările unor sectoare-cheie precum IT-ul și industria auto, unde inteligența artificială va schimba rapid modul de producție și competitivitatea.

În același timp, AI devine un instrument tot mai important chiar pentru băncile centrale. Tehnologia poate analiza volume uriașe de date, poate estima în timp real evoluția economiei și poate identifica tendințe înainte ca acestea să apară în statisticile oficiale. Totuși, Leonardo Badea avertizează că inteligența artificială nu poate înlocui expertiza economiștilor, ci doar o completează.

Concluzia prim-viceguvernatorului BNR este clară: inteligența artificială va produce o transformare profundă a economiei, însă efectele nu vor apărea peste noapte și nu vor fi distribuite egal. Organizațiile și statele care investesc din timp și își adaptează strategiile vor avea cel mai mult de câștigat în noua eră a competitivității. Raluca STROE