INCHIDE

De ce se blochează proiectele care ar trebui să schimbe comunitățile

De ce se blochează proiectele care ar trebui să schimbe comunitățile

Într-un județ în care nevoile se văd în drumuri, școli, rețele, servicii publice și investiții amânate, discuția despre dezvoltare nu mai poate rămâne la nivel de promisiuni. Galațiul, ca multe alte județe din România, nu duce lipsă de probleme, ci de proiecte duse până la capăt. Iar aici, spune Daniela Scholz, profesionist cu peste 19 ani de experiență în fonduri europene, adevărata miză nu este doar atragerea banilor, ci capacitatea de a-i transforma în rezultate.

„Problema principală nu este lipsa banilor. România a avut și are la dispoziție resurse financiare importante”, afirmă Daniela Scholz. Dincolo de birocrație, de programe de finanțare și de documente, ea vede o problemă mai adâncă: oamenii care gestionează proiectele și nivelul lor real de competență.

„Cea mai mare provocare este capacitatea de implementare. Putem avea finanțare, putem avea idei bune și chiar proiecte bine scrise, însă, dacă nu există oameni pregătiți să le implementeze, să urmărească indicatorii, să gestioneze achizițiile, riscurile și raportările, rezultatele nu apar”, spune aceasta.

Este una dintre cele mai sensibile teme ale administrației locale: diferența dintre proiectul câștigat și proiectul realizat. În multe comunități, obținerea unei finanțări este prezentată ca o victorie în sine. În realitate, adevărata muncă începe abia după semnarea contractului. Atunci apar termenele, achizițiile, raportările, corecțiile, blocajele și responsabilitatea de a livra ceva concret.

„Un proiect nu înseamnă doar obținerea finanțării. De fapt, adevărata muncă începe după semnarea contractului”, subliniază Daniela Scholz. În opinia sa, proiectele care produc rezultate au obiective clare, indicatori realiști, echipe implicate și monitorizare permanentă. Cele care rămân pe hârtie sunt, de multe ori, construite doar pentru a obține finanțarea, fără o analiză serioasă a nevoilor și fără o strategie de implementare.

Declarația merge direct în miezul unei probleme vechi: România știe să scrie proiecte, dar nu întotdeauna știe să le ducă la final. În fondurile europene, managementul financiar, achizițiile și conformitatea pot decide soarta unei investiții. O greșeală în proceduri, o comunicare slabă între echipe sau o raportare făcută târziu pot costa scump.

„Cele mai costisitoare greșeli sunt lipsa planificării și tratarea implementării ca pe o formalitate. Beneficiarii subestimează frecvent importanța achizițiilor, a fluxurilor financiare și a respectării procedurilor”, avertizează Daniela Scholz.

O altă problemă este ruptura dintre echipe. În multe proiecte, partea tehnică, partea financiară și managementul lucrează separat, iar efectul se vede în întârzieri, necorelări și riscul aplicării de corecții financiare. „Atunci când fiecare lucrează separat, apar întârzieri, necorelări și riscul aplicării de corecții financiare”, spune ea.

Din această perspectivă, dezvoltarea locală nu mai poate fi lăsată exclusiv pe umerii instituțiilor. Daniela Scholz consideră că organizațiile profesionale și mediul de afaceri trebuie să intre mai clar în zona de implicare comunitară. OFA Galați, spune ea, trebuie să fie „mai mult decât o organizație de networking” și să devină „o platformă de implicare activă în comunitate”.

Femeile din business, management, educație, sănătate sau administrație pot aduce competență, experiență și o înțelegere practică a problemelor reale. „Rolul nostru este să identificăm nevoile comunității, să aducem la aceeași masă autorități, antreprenori, specialiști și organizații neguvernamentale și să transformăm ideile în proiecte concrete”, afirmă Daniela Scholz.

Miza, în final, este simplă: proiectele nu trebuie măsurate doar în documente depuse, ci în ceea ce lasă în urmă. „Întotdeauna am dorit să văd ceva în urmă: o școală, un drum, o rețea de apă, o rețea de gaz”, spune ea.

Într-o Românie în care finanțările există, dar rezultatele întârzie, problema fondurilor europene nu mai este doar tehnică. Este o problemă de competență, responsabilitate și oameni potriviți în locurile potrivite. Pentru că banii pot deschide o ușă, dar numai oamenii pot duce un proiect până la capăt. Clara DIMA