* Conferința Digital&Sustenabil 2026 aduce, pe 8 și 9 octombrie, la Iași, specialiști în inteligență artificială, infrastructură IT, securitate cibernetică, energie și educație * România intră însă în această cursă cu un handicap important: doar 5,2% dintre companii foloseau tehnologii AI în 2025

Inteligența artificială nu mai este doar o aplicație instalată pe un calculator. În spatele ei sunt centre de date, energie, securitate, rețele, oameni care știu să folosească noile instrumente și școli capabile să îi pregătească. Exact la intersecția acestor domenii se așază conferința Digital&Sustenabil 2026, programată în perioada 8–9 octombrie, la Hotel Internațional din Iași.

România folosește AI mult mai puțin decât media europeană

Tema ediției din acest an este „mAIndset”, iar organizatorii propun discuția despre AI nu ca pe o demonstrație spectaculoasă de tehnologie, ci ca pe o problemă de infrastructură, securitate, conectivitate, consum de energie și competențe. Conferința este organizată de Quartz Matrix, iar cele trei direcții anunțate pentru ediția 2026 sunt viteza, flexibilitatea și conectivitatea.

Contextul explică de ce tema este relevantă și dincolo de industria IT. Cele mai recente date Eurostat arată că, în 2025, 20% dintre companiile din Uniunea Europeană cu cel puțin zece angajați utilizau tehnologii de inteligență artificială. În România, procentul era de numai 5,2%, unul dintre cele mai mici niveluri din UE. Danemarca ajunsese la 42%, Finlanda la 37,8%, iar Suedia la 35%.

Raportul Comisiei Europene privind Deceniul Digital 2026 confirmă aceeași vulnerabilitate: România are infrastructură fixă de conectivitate bine dezvoltată, dar adoptarea tehnologiilor avansate de către companii rămâne redusă, iar slaba inovare în IMM-uri și deficitul de competențe digitale limitează competitivitatea.

De la serverele pentru AI la factura de energie

Prima zi a conferinței, 8 octombrie, este orientată către companii, administrație publică, sănătate și mediul universitar. Agenda pornește de la integrarea AI și ajunge la infrastructura necesară pentru noile sisteme, protecția datelor și controlul consumului de energie.

Sunt programate teme precum trecerea „de la potențialul AI la rezultate”, infrastructura construită pentru inteligența artificială și competitivitatea obținută prin gestionarea mai eficientă a energiei. Printre participanții anunțați se află specialiști din Microsoft, Lenovo, Veeam, Schneider Electric, Bitdefender și alte companii din ecosistemul tehnologic.

Legătura dintre AI și energie este una tot mai importantă. Creșterea puterii de calcul înseamnă mai multe servere, capacitate de stocare, răcire, conectivitate și sisteme de rezervă. Raportul european pentru 2026 avertizează că dezvoltarea rapidă a inteligenței artificiale pune presiune tot mai mare asupra capacității de calcul a Europei și asupra infrastructurii digitale.

AI în școală

Pe 9 octombrie, atenția se mută spre învățământul preuniversitar. Agenda include securitatea și conectivitatea școlilor, lansarea unei platforme pentru managementul echipamentelor IT, utilizarea Microsoft Copilot la catedră, gândirea critică în era inteligenței artificiale și formarea profesorilor.

Este probabil zona în care decalajul României devine cel mai vizibil. Eurostat arată că în 2025 doar 53,3% dintre tinerii români cu vârste între 16 și 24 de ani aveau cel puțin competențe digitale de bază, față de o medie europeană de 74,6%. Numai Bulgaria avea o valoare mai redusă.

Comisia Europeană recomandă României tocmai extinderea formării digitale și încurajarea profesorilor și angajaților să își dezvolte și să utilizeze competențele digitale. În același timp, 28% dintre românii chestionați în Eurobarometrul Digital Decade 2026 indică lipsa pregătirii sau a competențelor drept principala lor problemă în utilizarea instrumentelor de inteligență artificială generativă.

Dan DIMA