* la Iași, pensia poate veni încă prin poștă, iar Casa de Pensii păstrează ghișeu și „Telefonul pensionarului” * în paralel, tot mai multe servicii se mută pe e-mail, portaluri și aplicații * pentru vârstnicul fără competențe digitale, această tranziție are un cost pe care instituțiile nu îl măsoară

România este pe ultimul loc în Uniunea Europeană la utilizarea serviciilor publice online, dar administrația continuă să mute operațiuni pe internet. La Iași, realitatea se vede foarte concret: pensionarul poate trimite petiții online și documente prin e-mail, dar are încă nevoie de registratură, telefon și prezență fizică pentru o parte dintre proceduri. La Casa Județeană de Pensii Iași există i două lumi paralele. Una este digitală: petiție online, adrese de e-mail pentru plăți, stagii de cotizare, expertiză medicală și pensii internaționale. Cealaltă are încă adresă, ghișeu și telefon. Instituția păstrează sediul din strada Anastasie Panu, număr pentru relațiile cu publicul și chiar un „Telefon al pensionarului”. Tocmai această dublare spune mai mult despre digitalizarea reală decât orice slogan.

La Iași, pensionarul nu poate fi mutat încă integral pe internet

Casa Județeană de Pensii Iași precizează că pensia poate fi plătită, în funcție de opțiunea beneficiarului, prin mandat poștal, cont curent sau cont de card. Cu alte cuvinte, cardul nu este obligatoriu. Talonul de pensie este trimis în continuare la domiciliu prin Poșta Română, indiferent de modalitatea de plată. Chiar și unele proceduri legate de contul bancar păstrează componenta fizică: după obținerea documentelor de la bancă, pensionarul este îndrumat de CJP Iași să se prezinte la registratură pentru înregistrarea cererii. Este imaginea unui sistem aflat exact între două epoci. Pe de o parte, instituția dezvoltă comunicarea electronică. Pe de altă parte, pensionarul continuă să aibă nevoie de hârtie, telefon și ghișeu.

România este ultima din UE la folosirea administrației online

În 2025, numai 24,1% dintre românii cu vârste între 16 și 74 de ani au utilizat site-uri sau aplicații ale autorităților publice. Media Uniunii Europene a fost de 71,9%. Datele Eurostat, publicate în martie 2026, plasează România pe ultimul loc în UE la acest indicator. Pentru Iași, cifra națională capătă sens tocmai atunci când este pusă lângă realitatea de la ghișeu: existența simultană a petiției online și a „Telefonului pensionarului” arată că tranziția nu poate fi făcută prin simpla închidere a canalelor clasice.

Ghișeul devine plasă de siguranță

La Iași, existența în continuare a sediului fizic, a registraturii, a numerelor de telefon și a plății pensiei prin mandat poștal nu este un semn de întârziere tehnologică. Pentru o parte dintre vârstnici este, pur și simplu, garanția că serviciul mai poate fi accesat. Problema reală apare atunci când instituția consideră că existența unei pagini web înseamnă automat acces universal. Într-o țară în care utilizarea administrației digitale rămâne mult sub media europeană, pensionarul din Iași nu are nevoie doar de o aplicație mai bună. Are nevoie ca, până când o poate folosi singur, cineva să mai răspundă și la ghișeu. Dan DIMA