* una dintre cele mai importante mărturii păstrate din epoca lui Ștefan cel Mare va putea fi văzută între 4 și 30 octombrie la Palatul Culturii * steagul datat în anul 1500 va fi expus alături de documentul descoperit în 2026 în interiorul statuii voievodului din centrul Iașului

Expoziția „Ștefan cel Mare: mărturia vitejiei și credinței” va fi deschisă la Palatul Culturii din Iași în perioada 4–30 octombrie 2026. Piesa centrală este steagul de luptă al Sfântului Voievod Ștefan cel Mare, din anul 1500, aflat în colecția Muzeului Național de Istorie a României. Expoziția este organizată în deschiderea Festivalului SACRUM. Iași Art Festival și propune publicului o întâlnire cu memoria, istoria și patrimoniul cultural legate de figura domnitorului.

Vernisajul va avea loc pe 4 octombrie 2026, de la ora 13.00. Vor lua cuvântul prof. univ. dr. Tereza Sinigalia, dr. habil. Senica Țurcanu, dr. Cornel Constantin Ilie, manager al Muzeului Național de Istorie a României, și dr. Alexandru Constantin Chituță, manager al Complexului Muzeal Național „Moldova” Iași. Evenimentul expozițional beneficiază și de colaborarea dr. Cristiana Tătaru.

Mănăstirea pe care Ștefan cel Mare o numea „mănăstirea domniei mele”

Ștefan cel Mare a dăruit Mănăstirii Zografu din Sfântul Munte Athos steagul său de luptă. Potrivit informațiilor cuprinse în documentația expoziției și cercetărilor istorice citate de organizatori, domnitorul a făcut numeroase danii mănăstirilor de la Muntele Athos. Principalul beneficiar a fost Mănăstirea Zografu, cu hramul „Sfântul Gheorghe”, pe care voievodul o numea „mănăstirea domniei mele”.

Mănăstirea, ajunsă în ruină în secolul al XV-lea, a fost rectitorită aproape integral de domnul Moldovei între anii 1466 și 1502. Astăzi, Zografu este considerată a noua în ierarhia mănăstirilor athonite.

Urmele intervenției lui Ștefan cel Mare sunt vizibile și astăzi. Pelerinii care ajung la Athos pot vedea „Arsanaua” și „Turnul” dinspre mare, precum și drumul pietruit, cu o lungime de aproximativ 5 kilometri, care leagă aceste obiective de Mănăstirea Zografu. Potrivit documentației expoziției, drumul a fost realizat de meșterii domnitorului moldovean și este considerat cel mai vechi drum pietruit de la Muntele Athos.

Mărturia din piatră rămasă din anul 1475

O altă mărturie a legăturii dintre Ștefan cel Mare și Muntele Athos este o inscripție slavonă de 29 x 56 de centimetri, mutată de pe clădirea arsanalei, adică a debarcaderului, în interiorul turnului acesteia. Turnul a fost construit ulterior, de Bogdan al III-lea, în anul 1517. Inscripția, păstrată până astăzi, spune: „Io Ştefan Voievod, cu mila lui Dumnezeu domn al Ţării Moldovei, fiul lui Bogdan Voievod, am făcut acest depozit („casă”) de corăbii la anul 6983 (1475)”. Steagul a rămas la mănăstirea de pe Muntele Athos până în perioada interbelică, atunci când a fost returnat statului român. Ulterior, piesa a intrat în tezaurul României și a fost expusă în Muzeul Național de Istorie. Expoziția de la Iași nu se limitează la steagul vechi de peste cinci secole.

Publicul va putea vedea și documentul descoperit în 2026 în interiorul statuii lui Ștefan cel Mare din fața Palatului Culturii, una dintre descoperirile patrimoniale care au atras atenția în acest an.

Maura ANGHEL