INCHIDE

Virozele și gripa se întorc în forță la Iași

Virozele și gripa se întorc în forță la Iași

Sezonul infecțiilor respiratorii începe să pună presiune pe spitalele din Iași. La Spitalul Clinic de Boli Infecțioase „Sfânta Parascheva” sunt deja internați 30 de pacienți cu afecțiuni respiratorii virale, iar la triaj ajung, în medie, aproximativ 10 persoane în fiecare zi cu simptome compatibile cu o viroză respiratorie. Potrivit conducerii unității medicale, numărul prezentărilor este în creștere.

În acest context, medicii atrag atenția că o simplă răceală și gripa nu sunt același lucru, chiar dacă simptomele se pot asemăna. Diferențele de debut, intensitate și risc de complicații pot fi esențiale.

Gripa lovește brusc, răceala se instalează treptat

Virozele respiratorii obișnuite sunt, în general, infecții ușoare ale căilor respiratorii superioare. Pot fi provocate de numeroase virusuri, cel mai frecvent rinovirusuri. Strănutul, nasul înfundat, secrețiile nazale și durerea în gât sunt printre manifestările obișnuite, iar debutul este de regulă treptat.

Gripa este produsă de virusurile gripale și poate afecta organismul mult mai intens. Debutul este adesea brusc, în câteva ore, cu febră, frisoane, dureri musculare, cefalee și o stare de oboseală accentuată. Tusea seacă și persistentă este, de asemenea, frecventă.

Dacă o răceală obișnuită durează, în general, între 3 și 7 zile, episodul acut de gripă poate ajunge la 7–14 zile, iar oboseala poate persista chiar și mai mult.

Febră mare, dureri musculare și epuizare

Unul dintre cele mai importante semne care pot orienta către gripă este instalarea rapidă și intensitatea simptomelor. Febra poate ajunge la 38,5–40 de grade Celsius și poate persista câteva zile, în timp ce durerile musculare sunt adesea importante.

La răceală, febra este mai rară sau moderată, iar starea generală este de obicei mai puțin afectată.

Medicii avertizează însă că simptomele se pot suprapune. La vârstnici, sugari, gravide și persoanele cu imunitatea scăzută, tabloul poate fi atipic, iar lipsa unei febre foarte mari nu înseamnă automat că boala este ușoară.

Când nu mai este suficientă automedicația

În cazul virozelor ușoare, tratamentul este în principal simptomatic: odihnă, hidratare și medicamente pentru febră sau durere, utilizate conform recomandărilor și ținând cont de contraindicații.

În cazul gripei, medicul poate prescrie un antiviral, precum oseltamivir. Beneficiul este cel mai mare atunci când tratamentul este început în primele 48 de ore de la debut, însă în formele severe sau la pacienții spitalizați acesta poate fi indicat și ulterior.

Dificultățile de respirație, durerea toracică, colorarea albăstruie a buzelor sau feței, confuzia, deshidratarea, convulsiile, febra care persistă sau reapare după o perioadă de ameliorare și agravarea unei boli cronice sunt semnale care impun evaluare medicală rapidă.

Antibioticele nu tratează gripa sau răceala

Un alt avertisment important al medicilor vizează antibioticele. Atât virozele respiratorii, cât și gripa sunt provocate de virusuri, iar antibioticele nu au efect asupra acestor infecții și nu scurtează evoluția lor.

Aceste medicamente pot fi administrate doar la recomandarea medicului atunci când există o infecție bacteriană asociată sau o altă indicație clinică. Utilizarea inutilă contribuie la apariția rezistenței la antibiotice.

Managerul Spitalului Clinic de Boli Infecțioase „Sfânta Parascheva” Iași, șef de lucrări dr. Manuel Florin Roșu, reiterează recomandarea pentru vaccinarea antigripală în sezonul actual.

Vaccinul este destinat virusurilor gripale circulante și reduce în special riscul formelor severe, al complicațiilor și al decesului provocat de gripă. Nu protejează însă împotriva tuturor virusurilor respiratorii și nu previne răceala comună.

Protecția se instalează la aproximativ două săptămâni după vaccinare. Medicii recomandă, în paralel, măsuri simple de prevenție: spălarea mâinilor, aerisirea încăperilor, evitarea aglomerațiilor în perioadele cu circulație virală intensă, acoperirea gurii și nasului la tuse sau strănut și rămânerea acasă în perioada bolii acute. Nicoleta ZANCU