Iașul, printre primele orașe unde părinții învață să-și înțeleagă adolescenții

* Capitala Moldovei și Craiova au fost alese pentru primele sesiuni ale programului „Conectat cu adolescentul meu” * în noul an școlar, părinții sunt aduși în centrul prevenirii consumului de alcool, droguri, vapingului, jocurilor de noroc și riscurilor online

Nu adolescentul a fost chemat primul la curs, ci părintele. La Iași, una dintre primele sesiuni naționale ale programului „Conectat cu adolescentul meu” a pus pe masă tocmai lucrurile despre care se vorbește greu acasă: alcool, droguri, vaping, sănătate mintală, sexualitate, jocuri de noroc și viață online. Alegerea Iașului nu a fost explicată public printr-un clasament al riscurilor locale, dar vine într-un moment în care datele naționale din 2026 arată cât de devreme intră adolescenții în contact cu comportamente care îi pot vulnerabiliza.

De ce Iași și Craiova

Salvați Copiii România a lansat în septembrie 2026 programul „Conectat cu adolescentul meu”, iar primele sesiuni au fost programate la Craiova și Iași. Prima întâlnire s-a desfășurat la Craiova, iar proiectul a ajuns apoi la Iași, unde părinții s-au întâlnit la Colegiul Național „Vasile Alecsandri”. Astfel, Iașul devine unul dintre primele orașe în care prevenția este mutată de la copil spre adultul de acasă. Părinților le-au fost prezentate informații despre sănătatea emoțională și mintală, relații și sănătate sexuală, siguranță online, accesarea serviciilor medicale și identificarea timpurie a comportamentelor de risc.

Jumătate dintre adolescenții de 15–16 ani au băut alcool în ultima lună

Contextul în care începe programul este unul serios. Potrivit datelor prezentate de Salvați Copiii în septembrie 2026, 81% dintre adolescenții români au consumat alcool cel puțin o dată, peste media europeană de 73%, iar jumătate dintre adolescenții cu vârste între 15 și 16 ani consumaseră alcool în ultima lună.

La copiii de peste 14 ani, 27% declaraseră consum de alcool, 19% fumat, 11% folosirea tutunului încălzit, iar 16% vaping în ultima săptămână. Trei din zece copii cunosc persoane care consumă droguri, proporția urcând la patru din zece în rândul adolescenților.

Problema nu se oprește la substanțe. 14% dintre copii spun că au participat la jocuri de noroc pe bani, aproape 40% au prieteni implicați în astfel de activități, iar unul din zece trăiește într-un mediu familial în care există deja o dependență.

Iașul începe anul școlar cu mii de adolescenți în clase

Dimensiunea grupului asupra căruia se aplică asemenea riscuri este importantă.

Numai generația care a terminat clasa a VIII-a în vara lui 2026 a numărat 6.477 de elevi înscriși la Evaluarea Națională în județul Iași, dintre care 3.023 proveneau din mediul rural și 3.454 din mediul urban. Cei mai mulți sunt acum elevi de liceu sau profesională, deci tocmai la vârsta la care expunerea la comportamente de risc crește puternic.

În anul școlar 2026–2027, serviciile CJRAE Iași includ explicit educație parentală, prevenirea consumului de droguri, prevenirea delincvenței, bullyingului și cyberbullyingului, precum și consilierea elevilor și părinților.

Există și o diagnoză locală mai veche care arată că problemele nu sunt străine școlilor ieșene. Studiul CJRAE pentru anul școlar 2024–2025 identifica 160 de elevi asupra cărora existau suspiciuni de consum de alcool sau droguri

Cursul începe cu o întrebare incomodă: ce mai știe părintele?

Miza programului ieșean nu este, așadar, să îi învețe pe adulți cum să „controleze” adolescentul. Este să îi ajute să recunoască schimbările, să deschidă conversații dificile și să intervină înainte ca un comportament de risc să devină problemă.

La întâlnirea de la Iași, părinții au discutat cu specialiști despre comunicarea părinte–adolescent, sănătatea fizică și emoțională, siguranța online, semnalele de alarmă și modalitățile de intervenție.

Iar aici se află poate adevăratul subiect al lansării de la Iași. Într-un sistem care organizează de ani întregi campanii pentru copii, una dintre primele intervenții ale noului an școlar îi cheamă la tablă pe părinți.

Clara DIMA