Iașul plătește protecția civilă. Unde se duc banii

* taxa specială introdusă în 2025 continuă și în 2026 * Primăria a strâns circa 2 milioane de lei, a contractat reabilitarea primelor adăposturi și a extins sistemul de alarmare * în același timp, documentele oficiale arată că mare parte din fondul public de adăpostire are încă probleme de funcționare

Zece lei par puțini când îi vezi pe decizia de impunere. Adunați însă de la proprietarii din Iași, banii încep să capete greutate. Taxa de protecție civilă, calculată în 2026 la 2% din impozitul anual pe clădirile de locuit, dar nu mai puțin de 10 lei pentru fiecare contribuabil, are o destinație precisă: adăposturi, dotări și alte investiții pentru protecția civilă. Primele efecte se văd deja, însă distanța dintre ceea ce are orașul pe hârtie și ceea ce poate folosi efectiv într-o situație-limită rămâne mare.

Minimum 10 lei de proprietar. Banii au destinație specială

Taxa nu este una generică, vărsată fără destinație în buget. Hotărârea privind taxele locale pentru 2026 stabilește o cotă de 2% din valoarea impozitului anual pe clădirile cu destinație de locuință, dar minimum 10 lei pentru fiecare contribuabil. Pentru anumite lucrări de construire se percepe separat o taxă de 0,2% din valoarea autorizată, cu excepții pentru construcțiile care includ adăposturi de protecție civilă.  Regulamentul este explicit și asupra destinației banilor: veniturile trebuie folosite exclusiv pentru activități de protecție civilă, între care întreținerea, igienizarea, repararea și dotarea adăposturilor, dar și alte investiții și dotări ale compartimentului de specialitate. Taxa fusese introdusă de la 1 ianuarie 2025. La momentul instituirii ei, estimarea publică era că ar putea aduce circa 1,7 milioane de lei pe an.

Primele patru adăposturi costă aproape două milioane de lei

Cea mai vizibilă destinație a banilor este reabilitarea adăposturilor din subsolurile blocurilor. Consiliul Local a aprobat încă din septembrie 2025 documentația pentru patru amplasamente: strada Petru Șchiopu nr. 16, strada Sălciilor nr. 30, strada Grădinari nr. 42 și strada Prof. Anton Șesan nr. 8. Contractul pentru renovarea acestor patru spații a fost atribuit la sfârșitul anului 2025 pentru 1.981.534 lei fără TVA. Practic, aproape întreaga sumă pe care municipalitatea spunea că a strâns-o din noua taxă corespunde valoric unui singur prim lot de patru adăposturi. În februarie, municipalitatea anunța că programul urma să continue și cu alte adăposturi, fiind avansată cifra de nouă obiective care ar urma să intre în reabilitare.

Problema mare: foarte puține adăposturi publice erau operative

Dimensiunea problemei apare mult mai clar în documentele oficiale ale Prefecturii și ISU.

O situație centralizată publicată în 2025 indica 186 de adăposturi de protecție civilă în municipiul Iași. Dintre cele 122 publice, numai 10 erau operative, cu o capacitate de 1.389 de persoane. Alte 112 adăposturi publice erau declarate neoperative. În mediul privat, situația era mai bună: 58 dintre 64 erau operative. Inspectorii au găsit uși și obloane ruginite sau lipsă, instalații de ventilație incomplete, filtre degradate, ieșiri de salvare blocate și instalații sanitare nefuncționale. Estimarea necesarului pentru operaționalizarea adăposturilor la nivelul întregului județ ajungea la 10,58 milioane de lei. Datele s-au modificat ulterior în urma unei inventarieri mai largi. În februarie 2026, ISU Iași vorbea despre 291 de adăposturi inventariate la nivelul județului, dintre care 111 nefuncționale și 180 funcționale sau parțial funcționale, cu o capacitate totală de aproximativ 27.160 de persoane. Diferența dintre seturile de date vine inclusiv din metodologia și momentul inventarierii și face importantă publicarea unei evidențe actualizate, distincte pentru municipiu.

În 2026 s-a extins și sistemul de avertizare a populației. Primăria a instalat nouă sirene electronice noi, printr-un contract de aproximativ 817.000 de lei. După instalare, numărul sirenelor electronice din sistemul municipal a crescut de la 17 la 26, cele vechi fiind la rândul lor verificate și reparate. În paralel, municipalitatea are și contracte de mentenanță pentru sistemul de alarmare, inclusiv pentru accesul prin GSM și întreținerea echipamentelor.

Dan DIMA