Indexarea pensiilor aduce schimbări importante pentru români

Premierul interimar Ilie Bolojan spune că pensiile și salariile bugetarilor ar trebui indexate, deoarece inflația din ultimii doi ani a redus puterea de cumpărare. El leagă însă creșterile de reforme în sectorul public și de schimbări în anumite zone ale sistemului de pensii.

Următorul Guvern va trebui să decidă ce se întâmplă cu pensiile și salariile din sistemul public. Ilie Bolojan afirmă că menținerea veniturilor la nivelul actual este tot mai greu de susținut, având în vedere scumpirile din ultimii ani. Oamenii simt inflația în buzunare, iar această presiune ajunge direct la Guvern.

Premierul interimar nu a spus clar cu cât ar putea crește veniturile, dar a transmis că subiectul indexării nu mai poate fi amânat. În același timp, a vorbit despre nevoia de reformă în administrație, despre reducerea personalului acolo unde este prea mult și despre creșterea vârstei de pensionare în anumite domenii unde pensionarea se face foarte devreme.

• Pensiile și salariile bugetarilor ar trebui să fie ajustate, spune Ilie Bolojan.

• Creșterile depind de buget și de reforme clare.

• În unele sectoare, vârsta de pensionare ar trebui mărită.

• Bolojan susține reducerea personalului acolo unde este prea numeros.

Discuții tot mai aprinse despre indexare

Ilie Bolojan susține că pensiile și salariile nu pot rămâne la același nivel pentru mult timp. În lipsa unei legi unitare a salarizării, presiunea pentru creșteri va fi tot mai mare. Orice majorare trebuie însă acoperită din buget, iar aici apar dificultățile.

Bolojan a subliniat impactul inflației și lipsa unei legi unitare a salarizării, declarând:

„Va fi dificil, dacă nu există o lege a salarizării unitare, să mai mențină plafonate atât pensiile, cât și salariile. Din punctul meu de vedere, pensiile și salariile ar trebui indexate. Cu ce procent? Mi-e greu să vă spun. Trebuie să discutăm din nou foarte deschis.”

Mesajul transmis este clar: majorările pot avea loc doar dacă există fonduri. Aceste fonduri trebuie obținute prin măsuri care să reducă presiunea pe cheltuielile statului.

Reguli noi pentru pensionările timpurii

Referitor la pensii, Ilie Bolojan face o distincție importantă. Nu numărul total de pensionari este problema, ci situațiile în care oamenii ies la pensie la 48 sau 50 de ani.

El consideră că România nu mai poate menține aceste reguli ca până acum. Pentru a putea crește pensiile, e nevoie de modificări acolo unde pensionarea se face prea devreme, adică mărirea vârstei de pensionare în anumite domenii. Bolojan a declarat:

„Pentru a avea spațiu de indexare, deci de creștere, trebuie să lucrezi la bază. La pensionari nu este cazul, pentru că vom avea același număr de pensionari, dar, așa cum v-am spus, acolo unde avem pensionări la 48 – 50 de ani nu ne mai putem permite acest lucru, trebuie să creștem vârsta de pensionare în aceste zone.”

Acest lucru arată că discuția despre pensii nu înseamnă doar majorări, ci și schimbări de reguli acolo unde costurile sunt prea mari pentru sistem.

Baza sistemului, cheia pentru creșteri

Bolojan subliniază că statul trebuie să rezolve problemele care apasă pe buget înainte de orice creștere de venituri. Nu ajunge să se decidă o indexare dacă nu există bani pentru ea. De aceea, el pune accentul pe reforme înainte de procente.

Schimbări de structură pentru salariile bugetarilor

Pentru angajații statului, Ilie Bolojan leagă posibilele creșteri de reforma în administrație. El susține că sunt instituții unde numărul de angajați este prea mare. Acolo, statul ar trebui să reducă posturile.

Bolojan a explicat:

„Am mai spus: decât să ai trei angajați într-o anumită zonă, care sunt plătiți mediu, dar dintre care doar doi lucrează sau doi ar fi suficienți să rezolve acele probleme, mai bine reduci personalul, le mărești celor care rămân în sectorul public anvelopa salarială ca să fie mulțumiți, să aibă salarii mai bune, iar ceilalți să meargă în sectorul privat.”

Premierul interimar a menționat și instituțiile care nu mai au activitate relevantă. Acolo unde structurile sunt prea mari sau nu mai au rost, reorganizarea nu trebuie amânată, altfel cheltuielile rămân ridicate și nu există spațiu pentru creșteri salariale. El a subliniat:

„Cea mai mare eroare este să constați că ai zone în care ai personal supradimensionat, să nu faci reformă administrativă, să nu reduci personalul din instituțiile centrale, unde se poate reduce, sau pur și simplu să desființezi instituții acolo unde este cazul, pentru că nu își justifică activitatea.”

Inflația schimbă regulile jocului

Un alt punct important din declarațiile lui Ilie Bolojan ține de efectul inflației. El arată că puterea de cumpărare a scăzut nu doar pentru bugetari, ci și pentru angajații din privat. De aceea, discuția despre indexare devine tot mai presantă.

Bolojan a spus:

„Va fi greu pentru orice guvern care va veni să nu facă o anumită indexare. Pentru că inflația de anul acesta și de anul trecut trebuie să recunoaștem că a scăzut din puterea de cumpărare; nu doar la cei din sectorul public, ci și la cei din sectorul privat.”

Deocamdată, nu există un procent anunțat pentru indexare și nici detalii despre măsurile care ar putea susține aceste creșteri. Cert este că Bolojan vede indexarea ca pe un subiect inevitabil, dar legat strâns de reforme.

Ce urmează pentru veniturile românilor

Discuția despre pensii și salarii rămâne deschisă. Ilie Bolojan vorbește despre indexare, dar și despre condițiile care ar putea face posibilă această măsură: reformă în administrație, reducerea personalului acolo unde este prea mult și schimbări în domeniile cu pensionări la vârste foarte mici.

Pentru români, miza este clară: veniturile trebuie să țină pasul cu scumpirile. Pentru Guvern, însă, deciziile sunt dificile. Majorările trebuie finanțate, iar Bolojan spune că acest lucru nu se poate face fără măsuri administrative clare și fără o analiză sinceră a cheltuielilor statului.