Calendarul zilei: 24 decembrie, ajunul Crăciunului

În alte limbi, de exemplu în engleză, acest sens nu există, termenul fiind unul pur calendaristic, respectiv „Eve”, adică pur și simplu momentul dinaintea zilei Crăciunului.

Astfel, în ajunul Crăciunului, fiecare credincios ajunează după putere, până la Ceasul al IX-lea (ora 15:00), nimic mâncând. In unele zone, credincioșii ajunează pana mai târziu, așteptând răsăritul luceafărului de searăa,în amintirea stelei care a vestit magilor Nașterea Domnului.

După ceasul prânzului, spre seara, se obișnuiește să se mănânce grâu fiert, amestecat cu fructe si miere, în amintirea postului Prorocului Daniel și al celor trei tineri din Babilon (Daniel 1, 5-16). Aceasta zi de post aspru mai amintește și de postul ținut odinioară de catehumenii care, in seara acestei zile, erau botezați si împărtășiți pentru prima dată cu Sfintele Taine, în cadrul Liturghiei Sfântului Vasile cel Mare.

In seara zilei de ajun, credincioșii obișnuiesc să mănânce o mâncare dulce, numită în popor „Scutele lui Iisus”. Cu faină, apă și sare se frământă niște lipii subțiri care se coc pe plită. Acestea se înmoaie într-un sirop dulce (apă cu miere sau zahăr) și se presară cu nucă măcinată, scrie siteul Creștin Ortodox.

Tot pe 24 decembrie, copiii ieșeau la colindat vestind Nașterea Domnului, fiind primiți de creștini cu mere, nuci, covrigi și turte. Pe vremuri, ei ieșeau îmbrăcați în haine noi, pregătite de pe 23, o tradiție care din păcate, nu se mai păstrează în zilele noastre.

Legat de aceste colinde – colindeţe, după limbajul popular – în dimineaţa de Ajun, mai există o credinţă în popor.

Precum că e bine ca la aceste colinde să meargă în primul rând copiii mici, căci se crede că însuşi Hristos a umblat în colindeţe.

În această zi venea preotul cu icoana să anunțe Nașterea Domnului, tradiție care s-a păstrat mai ales în comunitățile mici. În orașe, preoții vin cu câteva zile înainte, pentru a avea timp să ajungă la toți credincioșii.

„In ajunul Crăciunului se citesc „Ceasurile Impărătești” și se săvârșeste Liturghia Sfântului Vasile cel Mare unită cu Vecernia. In cadrul acestor slujbe sunt rânduite spre citire mai multe profeții din Vechiul Testament privind Nașterea Domnului.

Daca ajunul Crăciunului cade într-o zi de sâmbătă sau duminică, slujbă numită „Ceasurile Impărătești” se mută în vinerea dinainte, aceasta zi devenind „zi aliturgică”, adică zi în care nu se săvârșește Sfânta Liturghie. Această slujbă a Ceasurilor este numită astfel deoarece, în lumea bizantină, la aceasta participau și împărații, iar la noi se aduna în biserică toata familia domnească.

Daca ajunul Crăciunului cade în zilele de luni până vineri, în ziua de ajun se va săvârși Liturghia Sfântului Vasile cel Mare, iar în ziua praznicului se va săvârși cea a Sfântului Ioan Gură de Aur. Daca ajunul va cădea însă într-o zi de sâmbătă sau duminică, în ziua de ajun se va săvârși Liturghia Sfântului Ioan Gură de Aur, iar în ziua praznicului se va săvârși cea a Sfântului Vasile cel Mare unită cu Vecernia.

Ajunul Crăciunului, prilej de bucurie și rugăciune

După noaptea de ajun, trei zile la rând, în toate bisericile se săvârșeste Sfânta Liturghie. Din pricina bucuriei marelui praznic al Nașterii Domnului, s-a rânduit ca în perioada cuprinsă între Crăciunului și Boboteaza să nu se facă îngenuncheri și plecăciuni. Excepție fac însă canoanele primite de la duhovnic, săvârșite în taina camerei fiecăruia.

„Fecioara astăzi pe Cel mai presus de ființa naște și pământul peșteră Celui neapropiat aduce. Îngerii cu păstorii slăvesc și magii cu steaua călătoresc, că pentru noi S-a născut prunc tânăr, Dumnezeu Cel mai înainte de veci”.

„Nașterea Ta, Hristoase, Dumnezeul nostru, răsărit-a lumii lumina cunoștinței. Că întru dânsa cei ce slujeau stelelor de la stea s-au învățat să se închine Ție, Soarelui dreptății, și să Te cunoască pe Tine, Răsăritul cel de sus. Doamne, slavă Ție!”, scrie siteul creștinortodox.ro.