Cercetătorii din Iași, la coada salariilor

* peste 70 de cercetători ai Academiei Române – Filiala Iași au trimis o scrisoare deschisă premierului Ilie Bolojan și noului ministru al Educației și Cercetării, Mihai Dimian * ei cer respectarea legii salarizării și finanțarea reală a cercetării, în acord cu normele europene * institutele Academiei au rămas cu venituri semnificativ mai mici decât cele din mediul universitar, în timp ce marile promisiuni despre reformă, PNRR și competitivitate nu se văd în proiecte ample și în susținerea cercetării de performanță

În timp ce România continuă să vorbească despre modernizare, inovare și competitivitate europeană, cercetătorii Academiei Române – Filiala Iași spun că realitatea din institute arată cu totul altfel. Zeci de cercetători au decis să iasă public și să trimită o scrisoare deschisă către premier și către noul ministru al Educației și Cercetării, reclamând două probleme esențiale: legea salarizării nu este aplicată, iar finanțarea pentru cercetarea serioasă, de durată, rămâne insuficientă.

Mesajul lor vine într-un moment sensibil, la începutul mandatului lui Mihai Dimian la conducerea ministerului, după o perioadă în care tema cercetării a rămas, din nou, prinsă între discursul oficial și realitatea bugetară. Tocmai de aceea, intervenția cercetătorilor ieșeni nu este doar o nemulțumire internă, ci și un test public pentru noua conducere a ministerului: va rămâne cercetarea doar o temă de conferință și strategie, sau va intra, în sfârșit, în zona măsurilor concrete?

Profesorul Dorin Dobrincu, cercetător în cadrul Institutului de Istorie „A.D. Xenopol” din Iași, a explicat limpede una dintre cele mai apăsătoare probleme: cercetătorii din institutele Academiei Române câștigă astăzi cu aproximativ 20% mai puțin decât cadrele didactice universitare, deși legislația în vigoare prevede echivalarea salariilor pentru funcțiile comparabile. Diferența nu este una simbolică. Ea înseamnă o degradare constantă a statutului profesional al cercetătorului și o ruptură între ce promite legea și ce oferă statul în practică.

În plus, semnatarii scrisorii reclamă și pierderea unor drepturi salariale în ultimul an, inclusiv diminuarea consistentă a indemnizației de doctorat, un subiect care a stârnit deja reacții puternice în mediul academic. Pentru cercetători, această reducere nu este doar o tăiere administrativă, ci un semnal periculos transmis exact către categoria profesională de la care statul pretinde performanță, publicații, proiecte și reprezentare internațională.

Nu poți cere rezultate de nivel european într-un sistem care continuă să fie slab finanțat

Scrisoarea deschisă trimisă de la Iași mută însă discuția dincolo de salarii. Miza ei reală este felul în care România înțelege să își trateze cercetarea. Dorin Dobrincu spune deschis că nu poți cere rezultate de nivel european într-un sistem care continuă să fie slab finanțat. Iar această observație lovește în chiar centrul discursului public despre dezvoltare: România cere excelență, dar nu creează condițiile prin care excelența să fie susținută predictibil și competitiv.

Cercetătorii invocă și o contradicție tot mai vizibilă în discursul oficial despre PNRR. Li se vorbește constant despre obligații, ținte, jaloane și reforme, însă, spun ei, investițiile reale în cercetare, cele care ar trebui să ducă la proiecte ample și performanță științifică, nu se văd suficient. Cu alte cuvinte, cercetarea apare în strategiile statului, dar ajunge prea puțin în laboratoare, în institute și în echipele care ar trebui să producă efectiv cunoaștere, inovație și prestigiu academic.

Faptul că din Iași s-au strâns peste 70 de semnături arată că nu este vorba despre o reacție izolată sau despre o nemulțumire personală. Este un semnal colectiv venit dintr-un oraș care își revendică de decenii statutul de centru universitar și științific major. Iar când tocmai cercetătorii unuia dintre cele mai importante nuclee academice din țară spun că legea nu este respectată și că finanțarea cercetării rămâne precară, problema nu mai poate fi tratată ca o simplă dispută birocratică.

Dan DIMA