Iașul, între explozie salarială și scăderea dramatică a forței de muncă: paradoxul care zguduie economia Moldovei

Un fenomen economic spectaculos, dar neliniștitor, se conturează în inima Moldovei. Iași urcă accelerat în topul salariilor din România, dar în același timp pierde masiv angajatori și angajați. Evoluția economică a județului Iași în perioada 2024–2026 conturează un tablou complex, în care progresul și fragilitatea coexistă. Dincolo de cifre, se observă o schimbare de structură: o economie care nu mai crește prin volum, ci prin valoare.

În ianuarie 2024, Iașul se poziționa ca unul dintre cele mai dinamice centre economice din afara Capitalei, cu peste 20.000 de angajatori, peste 200.000 de salariați și un salariu mediu brut de aproximativ 6.000 lei.

În comparație cu județe precum Cluj sau Timiș, diferențele existau, dar nu erau insurmontabile. Iașul își consolida treptat statutul de pol regional.

Anul următor aducea o creștere vizibilă a salariilor medii brute, care depășeau pragul de 7.000 lei. Era un semnal clar al unei economii care începea să se specializeze și să atragă activități mai bine plătite.

Totuși, în același timp, apăreau primele semne de ajustare: numărul de salariați stagnau sau scădeau ușor.

Din ianuarie 2026, tendința devine mai clară. Numărul angajatorilor și al salariaților scade semnificativ, în timp ce salariul mediu continuă să crească.

Această combinație indică o transformare structurală, marcată de dispariția unor activități mai puțin productive și de consolidarea unor sectoare cu valoare adăugată mai mare.

În raport cu principalele centre economice, Iașul regresează: Bucureștiul rămâne lider incontestabil, Clujul continuă să domine în zona IT și servicii, iar Timișul își menține poziția prin industrie și investiții. Iașul se apropie de aceste centre în termeni de salarizare, dar rămâne în urmă ca volum economic.

Evoluția observată nu este neapărat un semn de declin, ci mai degrabă de tranziție. O economie care pierde locuri de muncă, dar crește salariile, poate indica modernizare, automatizare, migrarea către sectoare mai productive.

Dar, în același timp, această tranziție poate genera dezechilibre sociale, în special pentru categoriile vulnerabile.

Iașul traversează o etapă de redefinire economică. Creșterea salarială arată un potențial real de dezvoltare, însă scăderea numărului de angajați și angajatori indică o ajustare care trebuie atent gestionată.

Direcția în care va evolua județul depinde de capacitatea de a transforma această schimbare într-un model sustenabil, care să combine competitivitatea economică cu incluziunea socială.

În acest moment, Iașul nu mai este doar în creștere. Este într-un proces de transformare, ale cărui rezultate vor deveni vizibile în anii următori. Daniel BACIU