Iașul pierde turiști pentru al treilea an consecutiv

Turismul ieșean a intrat în 2026 cu o tendință de scădere care nu mai poate fi explicată prin factori conjuncturali. În primele 11 luni din 2025, județul Iași a înregistrat 322.144 de turiști, cu 6% mai puțini decât în aceeași perioadă din 2024, care era deja cu 8,7% sub recordul din 2023. Orașul cu cele mai multe monumente din Moldova, cu una dintre cele mai mari universități din România și cu un potențial cultural incontestabil nu reușește să transforme nimic din toate acestea într-un produs turistic funcționând 12 luni pe an.

Trei ani, un singur sens

Cifrele sunt consecutive și merg în aceeași direcție. În 2023, Iașul a atins cel mai mare număr de turiști din ultimii 20 de ani: 402.770 de sosiri în structurile de cazare. În 2024, numărul a scăzut la 367.767, adică  minus 8,7%, cea de a patra cea mai proastă performanță din toate județele țării, potrivit datelor INS. În primele 11 luni din 2025, trend-ul s-a adâncit: 322.144 de sosiri, cu 6% sub nivelul din 2024.

Iar 2025 a început dramatic: în ianuarie, scăderea față de ianuarie 2024 a fost de 18,7% la sosiri și 18,4% la înnoptări. Februarie a adus o mică revenire de 4,3%, insuficientă pentru a compensa. Cumulat, primele două luni din 2025 au totalizat 41.613 sosiri față de 44.827 în aceeași perioadă din 2024. Vara nu a schimbat imaginea: în august 2025, sosirile la nivel național au scăzut cu 4,6%, iar Iașul s-a încadrat în același trend negativ.

Profilul unui turist care nu rămâne

Structura vizitatorilor ieșeni rămâne neschimbată de ani de zile și spune totul despre natura turismului local. Profilul este același din 2022 încoace: 85% turiști români, 15% străini, dintre care peste 80% din state europene. Durata medie a șederii a fost de 1,74 zile pentru turiști români și 1,76 zile pentru cei străini. Practic, vizitatorul tipic al Iașului este român, vine pentru un eveniment punctual și pleacă în mai puțin de două zile.

Datele pentru noiembrie 2025, ultimele disponibile, confirmă că trendul negativ nu s-a inversat la finalul anului. Județul Iași a înregistrat 28.037 de sosiri în structurile turistice în noiembrie 2025, cu 13% mai puține față de aceeași lună din 2024. În același context regional, Vaslui a pierdut 24% din turiști, iar Neamț 17%. Bacău a fost singurul județ din Moldova care a limitat scăderea la 1%. Cumulat pe primele 11 luni din 2025, Iașul se află cu 6% sub ritmul din 2024, care era deja un an de regres.

Orașul care trăiește din evenimentele lunii octombrie

Turismul ieșean funcționează, în realitate, pe o singură lună a anului. Octombrie — cu Sărbătoarea Sfintei Parascheva și cu FILIT, Festivalul Internațional de Literatură și Traducere — concentrează cel mai mare flux de vizitatori din tot calendarul. În octombrie 2024, față de octombrie 2023, creșterea a fost de 0,1%: 62 de turiști în plus. Această dependență de un singur eveniment religios și cultural nu este specifică unui oraș care și-a construit un produs turistic, ci unui oraș care primește vizitatori în tranzit sau pentru ocazii punctuale și nu știe să îi rețină.

Povestea structurilor de promovare turistică a Iașului este o succesiune de înființări și abandonuri. Destination Iași, asociația care a funcționat ani de zile, a fost „trasă pe dreapta”, fără să fi obținut vreodată avizul Ministerului Turismului. Pe 16 iunie 2025, Consiliul Local Iași a aprobat înființarea Organizației de Management al Destinației Iași, OMD Iași, o nouă structură care include de această dată și Consiliul Județean, Muzeul Național de Literatură și mediul universitar. Sediul: Casa Pogor din Copou. Finanțarea: din taxa turistică majorată de la 0,75% la 1,25%, din care 70% ar trebui să reprezinte bugetul OMD.

Un context național la fel de sumbru

Problemele Iașului nu pot fi disociate de tabloul național. România este una dintre doar două țări din Uniunea Europeană în care numărul de înnoptări turistice a scăzut în 2025, potrivit datelor europene de profil. Bugetul de promovare turistică al României a fost în 2024 de 1,1 milioane de euro. Patronatele din industria ospitalității au cerut majorarea la cel puțin 4 milioane de euro pentru 2025, și au precizat că suma rămâne „mică". Președintele ANAT, Alin Burcea, a declarat că România are nevoie de minimum 20 de milioane de euro anual pentru o promovare eficientă pe multiple piețe, citând ca termen de comparație bugetul orașului Viena, 35 de milioane de euro anual, pentru un singur oraș.

Prin contrast, un 10 milioane de euro via PNRR au fost anunțați de ministrul Turismului Irineu Darău pentru finanțarea OMD-urilor din întreaga țară. Suma urmează să fie împărțită între toate organizațiile avizate la nivel național, în condițiile în care România are în prezent 23-24 de OMD-uri funcționale, față de necesarul estimat de câteva sute pentru o acoperire reală a destinațiilor turistice.

Dan DIMA