Noi salarii în învățământ!

* un profesor din preuniversitar cu 25 de ani vechime și grad didactic I ar putea ajunge la aproximativ 10.164 de lei * un cercetător științific de grad I ar putea ajunge la aproximativ 11.807 lei * funcțiile de conducere din universitar ating niveluri mult mai ridicate: un rector ar putea ajunge la un venit brut de până la 23.788 de lei, în timp ce alte poziții academice de top se aliniază proporțional în aceeași logică ierarhică

Într-un moment cu impact major asupra întregului sistem public, un nou proiect de lege a salarizării rescrie complet ierarhia veniturilor din educație, cercetare și alte domenii bugetare, aducând în prim-plan cifre care, la prima vedere, par să anunțe o reconfigurare profundă a valorii muncii în România.

Potrivit documentului aflat încă în lucru la nivel guvernamental și legat direct de jaloanele din PNRR, schimbările ar urma să intre în vigoare la 1 iulie 2027, pe baza unei valori de referință de 4.325 de lei, în funcție de care se vor calcula salariile prin coeficienți.

În acest nou sistem, diferențele între funcții, grade profesionale și vechime devin decisive, iar structura salarială este construită ca o rețea complexă de raportări procentuale și coeficienți, nu ca o grilă fixă clasică.

Educația: o ierarhie salarială recalibrată

În centrul reformei se află sistemul de învățământ, unde veniturile profesorilor cresc semnificativ în funcție de experiență și grad didactic. Un profesor din preuniversitar cu 25 de ani vechime și grad didactic I ar putea ajunge la aproximativ 10.164 de lei, o sumă care marchează una dintre cele mai importante repoziționări salariale din ultimii ani în acest sector.

În paralel, funcțiile de conducere din universitar ating niveluri mult mai ridicate: un rector ar putea ajunge la un venit brut de până la 23.788 de lei, în timp ce alte poziții academice de top se aliniază proporțional în aceeași logică ierarhică.

Aceste creșteri sunt justificate prin intenția de a reduce decalajele istorice din sistem, dar și de a corela mai strict salariile cu performanța, responsabilitatea și nivelul de complexitate al funcției.

Cercetare, administrație și zone conexe

În zona cercetării, proiectul prevede, de asemenea, creșteri salariale, pornind de la ideea că acest domeniu a fost constant subfinanțat. Un cercetător științific de grad I ar putea ajunge la aproximativ 11.807 lei, ceea ce îl plasează peste media multor funcții administrative din sistemul public.

Bibliotecarii, personalul auxiliar și alte categorii din educație sunt și ele repoziționate în grilă, cu salarii care pot depăși 8.000 de lei în funcție de vechime și grad.

Componenta religioasă și alte ajustări sensibile

Un element controversat al proiectului îl reprezintă și repoziționarea veniturilor personalului clerical, unde un preot de grad I ar putea ajunge la aproximativ 6.920 de lei. Totuși, documentul precizează că reglementările pentru culte au fost parțial separate și nu reprezintă strict salarii bugetare în sens clasic.

Filosofia noii legi: salariu fix + variabil

Reforma introduce o structură duală a remunerației:

componenta fixă (salariul de bază) – determinată de coeficienți și funcție;

componenta variabilă – sporuri, indemnizații, prime și bonusuri.

Această a doua parte devine esențială, pentru că introduce flexibilitate, dar și un grad mai mare de diferențiere între angajați, în funcție de performanță, condiții de muncă sau calificări suplimentare.

Sporuri și mecanisme de diferențiere

Noul sistem păstrează sau redefinește mai multe tipuri de stimulente: sporuri pentru condiții speciale (izolare, muncă dificilă, predare simultană); bonusuri pentru activitate științifică sau academică; indemnizații pentru activități suplimentare sau funcții de coordonare;

diferențieri salariale în universități de până la 20% în funcție de performanță.

În învățământ, de exemplu, un profesor poate primi sporuri suplimentare pentru predare în condiții speciale sau pentru implicarea în pregătirea practică a viitorilor dascăli.

O reformă încă în mișcare

Deși cifrele par deja conturate, documentul este încă în lucru și poate suferi modificări semnificative înainte de adoptare. Ministerul Muncii și Ministerul Finanțelor continuă ajustările, iar dezbaterea rămâne deschisă, mai ales în contextul impactului bugetar major.

În esență, noua lege nu este doar o modificare de salarii, ci o tentativă de rescriere a întregii arhitecturi a muncii în sectorul public: cine câștigă mai mult, de ce, și pe baza căror criterii.

Carmen DEACONU