BNR anunță revenirea planului pentru euro. România nu trece niciun criteriu!

* România a avut euro la orizont în 2014 * astăzi, după ani de deficite, șocuri economice și dezechilibre bugetare, drumul pare din nou lung * iar înainte ca românii să-și schimbe leii în euro, statul trebuie să demonstreze că poate să-și pună finanțele în ordine * Isărescu: „Nu avem niciun criteriu îndeplinit în momentul actual”

România își dorește euro, dar realitatea economică este mult mai dură: țara nu îndeplinește în prezent niciunul dintre criteriile necesare pentru adoptarea monedei europene. Mesajul vine chiar de la guvernatorul Băncii Naționale a României, Mugur Isărescu, care avertizează că drumul către euro nu poate fi făcut peste noapte și nici doar printr-o decizie a BNR.

Guvernatorul BNR spune că instituția este pregătită să reia pregătirile pentru trecerea la moneda europeană, după ce procesul a fost practic abandonat în 2018. România a avut chiar o perioadă în care îndeplinea criteriile necesare. În 2014, țara era într-o poziție mult mai bună, însă contextul european și apoi politicile economice interne au schimbat radical situația. „Acum, dumneavoastră, mă întrebați pe mine dacă țara este pregătită. Nu avem niciun criteriu îndeplinit în momentul actual”, a spus Isărescu.

România trebuie mai întâi să-și repare finanțele

Problema majoră este acum corecția fiscală. După perioada în care România îndeplinea criteriile, reducerea taxelor și creșterea cheltuielilor au readus deficitul la niveluri ridicate. Ulterior au venit pandemia și războiul, iar dezechilibrele s-au adâncit.

Pentru BNR, lecția ultimului deceniu este clară: nu este suficient să atingi criteriile o singură dată. România trebuie să demonstreze că le poate menține.

După îndeplinirea criteriilor de performanță, România ar trebui să rămână cel puțin doi ani în mecanismul cursului de schimb și să păstreze stabilitatea indicatorilor macroeconomici. Iar aici se află una dintre marile provocări.

Euro nu înseamnă doar schimbarea leilor în bancnote

Mugur Isărescu atrage atenția că adoptarea euro ar transforma profund economia și societatea românească. „Trecerea la euro nu este un schimb facil de monedă”, a explicat guvernatorul, subliniind că procesul are componente politice și sociale și implică întreaga societate.

BNR poate contribui la pregătirea traseului, însă decizia nu îi aparține. Guvernul și Parlamentul vor avea un rol esențial, iar România trebuie să își asume un parcurs coerent și credibil.

De altfel, BNR a avut în trecut un adevărat mecanism de pregătire pentru trecerea la euro. Până în 2018 funcționa inclusiv un Comitet de Trecere la Euro, iar pregătirile ajunseseră până la detalii logistice precum transportul numerarului, distribuirea stocurilor și stabilirea sucursalelor care urmau să gestioneze cantități importante de bancnote. Totul s-a oprit însă în 2018.

În ciuda situației actuale, România nu poate pur și simplu să renunțe la obiectivul adoptării euro. Potrivit lui Isărescu, angajamentul este deja asumat prin tratatul de aderare la Uniunea Europeană. „N-avem altă alternativă”, a spus guvernatorul BNR, explicând că România nu are statutul de excepție pe care l-au avut Regatul Unit sau Danemarca.

Așadar, întrebarea nu mai este dacă România va adopta euro, ci când va fi capabilă să o facă.

Deocamdată, însă, nici măcar calendarul nu poate fi stabilit.

Isărescu nu a oferit un termen pentru trecerea la moneda europeană și a transmis că prioritatea este corecția fiscală și menținerea acesteia pe termen lung. Raluca STROE