Sărbătoarea celor 40 de Mucenici din Sevastia

* pe 9 martie, creștinii ortodocși îi pomenesc pe cei 40 de Mucenici din Sevastia, una dintre cele mai cunoscute sărbători de primăvară din calendarul popular și religios * ziua adună împreună credința, memoria martiriului, obiceiurile de reînnoire a anului agrar și tradiția mucenicilor pregătiți în casele ieșenilor

Sărbătoarea celor 40 de Mucenici din Sevastia, marcată anual la 9 martie, amintește de cei 40 de soldați creștini care au fost supuși martiriului în Sevastia Armeniei, după ce au refuzat să renunțe la credința lor. În tradiția Bisericii Ortodoxe, această zi este una a curajului, a statorniciei și a mărturisirii credinței, iar în calendarul Patriarhiei Române este consemnată explicit la această dată.

Dincolo de semnificația religioasă, 9 martie o puternică încărcătură populară. În multe zone, sărbătoarea este cunoscută și ca ziua „Măcinicilor” sau a „Sfințișorilor”, fiind asociată cu începutul simbolic al primăverii agricole și cu ritualuri de purificare, belșug și protecție a casei și a gospodăriei. În vechiul imaginar popular, după zilele Babelor urmează Moșii, iar 9 martie marchează o trecere spre un timp nou, mai luminos, al muncilor câmpului și al reînvierii naturii.

Cea mai cunoscută tradiție a zilei rămâne, fără îndoială, prepararea mucenicilor. În Moldova, mucenicii sunt, de regulă, copți, în formă de opt, unși cu miere și presărați cu nucă, în timp ce în Muntenia și în alte regiuni sunt fierți într-un sirop aromat cu scorțișoară și coajă de lămâie. Diferențele culinare nu schimbă însă sensul profund al obiceiului: preparatul este legat de memoria celor 40 de sfinți și de ideea de ofrandă, ospitalitate și comuniune.

În multe comunități rurale, ziua de 9 martie era însoțită și de alte practici ritualice: aprinderea focurilor în curți ori la marginea satelor, afumarea livezilor, curățarea gospodăriilor și gesturi simbolice menite să alunge frigul, duhurile rele și stagnarea iernii. Unele tradiții vorbesc și despre lovirea ritualică a pământului cu bețe sau unelte, ca semn al trezirii naturii și al chemării rodului. Aceste obiceiuri fac din sărbătoarea mucenicilor una dintre cele mai vii punți dintre calendarul bisericesc și cel popular.

În spațiul public, sărbătoarea are astăzi și o dimensiune de memorie colectivă. Patriarhia Română a amintit că 9 martie este nu doar ziua de pomenire a Sfinților 40 de Mucenici din Sevastia, ci și zi de comemorare a deținuților politici anticomuniști din perioada 1944–1989, ceea ce dă datei o semnificație suplimentară, legată de jertfă, demnitate și rezistență prin credință.

Pentru mulți ieșeni, 9 martie rămâne una dintre sărbătorile care se simt nu doar în biserică, ci și în casă, în bucătărie și în memoria familiei. Între rugăciune, colivă, mucenici, focuri ritualice și povești transmise din generație în generație, ziua celor 40 de Mucenici din Sevastia păstrează vie o parte importantă din identitatea spirituală și populară a românilor.

Maura ANGHEL