Un Klimt din colecția regală ajunge pentru prima dată la Iași

* o lucrare realizată de Gustav Klimt în jurul anului 1884, aflată în colecția regală a Muzeului Național Peleș, va fi expusă în premieră în regiunea Moldovei, la Palatul Culturii din Iași * expoziția „Klimt la Palat” va fi deschisă între 3 și 30 septembrie 2026

Iașul găzduiește în septembrie una dintre expozițiile majore ale Muzeului de Artă din acest an. În perioada 3–30 septembrie 2026, publicul va putea vedea expoziția „Klimt la Palat”, construită în jurul unei lucrări semnate de Gustav Klimt și păstrate în colecția regală a Muzeului Național Peleș. „După expozițiile «Brâncuși» și «Picasso» la Palatul Culturii, organizate în noua sală «Tezaur» de la Muzeul de Artă, publicul este invitat să descopere, în perioada 3–30 septembrie 2026, una dintre cele mai valoroase și importante picturi pe care România le deține: o lucrare realizată de Gustav Klimt aflată în colecția regală a Muzeului Național Peleș, unicul depozitar din România al creației artistului”, a spus managerul Complexului Muzeal Național „Moldova” Iași, dr. Alexandru Constantin Chituță. Lucrarea ce va fi prezentată la Iași este „Friedrich I de Zoller”, realizată de Gustav Klimt în jurul anului 1884.

Castelul Peleș păstrează lucrări create între 1883 și 1886, la comanda Regelui Carol I, de pictorii vienezi Gustav Klimt, Ernst Klimt și Franz Matsch.

Patru desene completează expoziția de la Iași

Piesa din colecția Peleș va fi însoțită de alte patru lucrări provenite din colecția avocatului George Șerban. Alexandru Chituță explică faptul că acestea au rolul de a completa perspectiva asupra creației artistului: „Alături de creația intitulată «Friedrich I de Zoller», realizată de Klimt în preajma anului 1884, vizitatorii vor putea observa și înțelege mai bine importanța desenului lui Gustav Klimt, admirând patru lucrări care completează expunerea și conturează universul artistului, provenite din colecția avocatului George Șerban.”

De la pictura academică la Secesiunea vieneză

Gustav Klimt, născut în 1862, și-a început cariera departe de portretele aurite și compozițiile decorative care aveau să-l facă celebru.

Format la Kunstgewerbeschule din Viena, școală de arte aplicate și artizanat, Klimt a lucrat inițial ca pictor și decorator pentru importante clădiri publice, printre care Burgtheater și Kunsthistorisches Museum.

Primele sale lucrări au respectat rigorile academice ale epocii. Stilul radical, simbolist și ornamental s-a conturat ulterior.

În 1897, Klimt a devenit unul dintre fondatorii Secesiunii vieneze, mișcare prin care o nouă generație de artiști și-a afirmat independența față de convențiile academice și de limitările impuse de școlile artistice tradiționale.

Curatorii expoziției, Alexandru Constantin Chituță și Luminița Afloarei, propun publicului ieșean o incursiune în această evoluție.

În prezentarea expoziției se arată că cei doi „adresează publicului ieșean o invitație de a pătrunde în universul simbolist și arta Sezession-ului vienez”.

Klimt și femeile Vienei de la sfârșitul secolului XIX

Gustav Klimt a desenat și pictat numeroase femei importante ale societății vieneze de la sfârșitul secolului al XIX-lea și începutul secolului XX.

Printre acestea se numără Adele Bloch-Bauer, Serena Lederer și Eugenia Primavesi. Nu erau doar personaje ale vieții mondene, ci și intelectuale, mecene sau artiste.

Viziunea lui Klimt a ajuns la apogeu în celebra „perioadă de aur”, dominată de portrete și alegorii în care figurile sunt înconjurate de suprafețe ornamentale, pigmenți strălucitori și foiță de aur.

Fiul unui aurar, Klimt a dezvoltat o fascinație pentru această materie, care a devenit una dintre semnăturile vizuale ale operei sale.

„A spune adevărul înseamnă a străluci și a arde”, scria Gustav Klimt pe o versiune timpurie a provocatoarei lucrări „Nuda Veritas”, frază aleasă și pentru prezentarea proiectului de la Iași.

După moartea artistului, în 1918, operele lui Klimt au devenit unele dintre cele mai valoroase lucrări de artă tranzacționate pe piața internațională.

Unul dintre exemple este „Șerpi de apă II”, realizată între 1904 și 1907 și vândută în 2013 pentru 184 de milioane de dolari.

O altă poveste celebră este cea a „Portretului Adelei Bloch-Bauer I”. Lucrarea fusese confiscată în perioada nazistă de la familia Bloch-Bauer și a ajuns ulterior în Galeria Națională a Austriei.

După un proces îndelungat, tabloul a fost restituit în 2006 Mariei Altmann, nepoata Adelei Bloch-Bauer. Ulterior a fost vândut pentru 135 de milioane de dolari și se află astăzi la Neue Galerie din New York.

Maura ANGHEL