Uragan fiscal peste Iași. Construcțiile, comerțul și HoReCa, printre cele mai lovite afaceri

* utimele măsuri fiscale care produc efecte în 2026 au început să schimbe vizibil aerul din mediul de afaceri ieșean * cele mai expuse sunt firmele din construcții, comerț și HoReCa, dar și microîntreprinderile care au pierdut o parte din avantajele fiscale * noile taxe, reducerea plafonului pentru microfirme și presiunea tot mai mare a controalelor mută competiția din zona dezvoltării în cea a supraviețuirii

Iașul rămâne unul dintre motoarele economice ale Moldovei, cu o dezvoltare susținută în ultimii ani, atât pe zona universitară, cât și pe cea de business, după cum arăta și președintele Camerei de Comerț și Industrie Iași la finalul lui 2025. Numai că începutul lui 2026 a adus pentru firme un climat mult mai dur: taxe mai mari, reguli noi, risc fiscal mai ridicat și o presiune sporită pe lichidități.

Prima mare problemă pentru multe afaceri locale este noul regim al microîntreprinderilor. Din 2026, plafonul pentru încadrarea la micro a fost redus de la 250.000 de euro la 100.000 de euro, iar cota de 3% a fost eliminată. Pentru sute de antreprenori din servicii, comerț, publicitate, activități creative sau consultanță, asta înseamnă ieșirea mai rapidă dintr-un regim fiscal suportabil și trecerea către impozitul pe profit, adică o presiune mai mare pe bugetele firmelor mici.

O a doua lovitură vine din zona dividendelor. Din 1 ianuarie 2026, cota de impozitare a dividendelor distribuite a urcat la 16%, față de 10% anterior. Pentru antreprenorii ieșeni care își țineau afacerile în viață din distribuiri prudente de profit, schimbarea înseamnă bani mai puțini rămași în mână și, implicit, mai puțin capital disponibil pentru reinvestire, modernizare sau acoperirea perioadelor slabe.

În topul sectoarelor cele mai afectate intră construcțiile. Ministerul Finanțelor arată, în documentele sale bugetare, că veniturile statului au fost influențate de eliminarea facilităților fiscale acordate salariaților din construcții, agricultură, industria alimentară și activitățile de creare de programe pentru calculator. Într-un județ precum Iașul, unde construcțiile au fost ani la rând un motor important pentru dezvoltarea imobiliară și pentru investițiile private, costurile suplimentare cu forța de muncă se traduc direct în marje mai mici, proiecte mai prudente și presiune mai mare pe firmele locale de profil.

Nici comerțul și HoReCa nu arată mai bine. Analiștii din piață au arătat că 2026 a debutat cu creșteri de taxe, criterii noi de risc fiscal și un control mai strict asupra companiilor. Pentru firmele care ajung în zone de risc fiscal ridicat, inclusiv în ceea ce privește rambursările de TVA, problemele nu țin doar de taxele plătite, ci și de cash-flow. Exact aceste domenii, comerțul și HoReCa, sunt printre cele mai vulnerabile la scăderea consumului și la întârzierile de numerar, iar în orașe precum Iașul, unde concurența este mare, fiecare lună cu încasări mai slabe se simte imediat.

Sub semnul cutremurului fiscal

De altfel, contextul general nu este deloc liniștitor. Economia românească a intrat în 2026 sub semnul prudenței, după ce mediul de business a resimțit deja, în 2025, efectele taxelor noi și ale consumului temperat. În retailul mare, jucătorii puternici au reușit să își conserve sau chiar să își crească vânzările, însă acest tip de rezistență este specific afacerilor cu capital solid, rețelelor mari și brandurilor care au deja masă critică. Pentru antreprenorii mici din Iași, ecuația este mult mai dură.

Paradoxal, exact aici se vede și cine a fost ajutat, măcar relativ, de noul context fiscal. Marile companii și rețelele comerciale, inclusiv jucătorii din retailul organizat și food service, au resurse mai mari pentru a absorbi costurile, pentru a renegocia chirii, pentru a lucra cu volume mari și pentru a investi în fidelizarea clienților. La Iași, extinderile comerciale și deschiderile de unități noi au continuat, semn că marile branduri pot trece mai ușor peste valul fiscal decât afacerile independente. În plus, pentru anul fiscal 2026, cota impozitului minim pe cifra de afaceri a fost redusă la 0,5%, de la 1%, ceea ce oferă un mic răgaz unor contribuabili mari.

Pentru Iași, concluzia este limpede: uraganul fiscal nu lovește egal. Firmele mici și mijlocii, mai ales cele din construcții, comerț și HoReCa, sunt cele care simt primele șocul. Afacerile mari, bine capitalizate, suportă mai ușor presiunea și pot chiar câștiga cotă de piață într-o perioadă în care competitorii mai fragili încetinesc. În 2026, pentru multe businessuri din Iași, miza nu mai este creșterea, ci rezistența.

Dan DIMA