Europarlamentarii au lăsat-o pe Diana Șoșoacă fără imunitate
Parlamentul European a decis, marți, prin vot în plen, ridicarea imunității eurodeputatei Diana Iovanovici Șoșoacă în legătură cu majoritatea acuzațiilor formulate în România, într-un demers care deschide oficial calea continuării procedurilor judiciare naționale. Singura excepție notabilă vizează declarațiile politice făcute în plenul legislativului european, inclusiv un discurs în care aceasta a făcut referiri elogioase la figura dictatorului Nicolae Ceaușescu, aspect protejat de regulile privind libertatea de exprimare în cadrul activității parlamentare.
Votul din plen a avut loc prin ridicare de mâini, pe baza raportului întocmit de eurodeputatul Dominik Tarczynski, membru al grupului Conservatorilor și Reformiștilor Europeni (ECR). Documentul a susținut solicitarea autorităților române privind ridicarea imunității parlamentare, în contextul unor anchete aflate în desfășurare în România.
Demersul a fost inițiat în urma unei cereri formulate în septembrie 2025 de procurorul general al României, Alex Florența, care a transmis Parlamentului European solicitarea de ridicare a imunității în cazul Dianei Iovanovici Șoșoacă. Aceasta este vizată de un dosar complex în care sunt menționate mai multe fapte aflate sub investigație, printre care acuzații de lipsire de libertate în mod ilegal, fapte de promovare în spațiul public a unor idei și doctrine interzise de legislația română, precum și alte posibile infracțiuni cu caracter grav.
În total, anchetatorii români au enumerat 11 capete de acuzare, care includ atât presupuse fapte de natură penală legate de libertatea individuală, cât și infracțiuni asociate discursului public, respectiv promovarea în spațiul public a cultului unor persoane condamnate pentru crime de război sau genocid, ori exprimarea unor idei cu caracter extremist sau discriminatoriu, conform legislației în vigoare.
Unul dintre elementele care au atras atenția în spațiul public european a fost discursul susținut de eurodeputată pe 11 februarie 2025, în plenul Parlamentului European, în care aceasta a invocat modelul politic al lui Nicolae Ceaușescu ca exemplu de strategie în politica externă. Declarația a generat reacții imediate, având în vedere că fostul lider comunist a fost condamnat în România pentru genocid de către Tribunalul Militar în decembrie 1989.
Ulterior, Institutul de Investigare a Crimelor Comunismului și Memoria Exilului Românesc a depus un denunț la Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție, solicitând verificarea posibilei săvârșiri a infracțiunii de promovare a cultului unor persoane condamnate pentru crime împotriva umanității, faptă prevăzută de legislația specială în vigoare.
Procedural, Parlamentul European analizează exclusiv solicitările oficiale transmise de autoritățile judiciare din statele membre, iar votul privind ridicarea imunității nu reprezintă o constatare a vinovăției, ci doar eliminarea protecției parlamentare pentru ca investigațiile naționale să poată continua.
Decizia adoptată de eurodeputați permite, astfel, autorităților române să își continue ancheta în condiții de deplină competență juridică, urmând ca eventualele concluzii să fie stabilite exclusiv de instanțele naționale competente. Adina MITREA