Bebelușii României sunt în pericol!

Uniunea Europeană a atins un nou record, cu o speranță de viață medie de 81,4 ani, cel mai ridicat nivel măsurat vreodată, iar România se plasează în top 5, cu o medie de 76,4 ani. Aceste cifre reflectă îmbunătățirile condițiilor de trai și progresele în sistemul de sănătate, însă realitatea românească ascunde un paradox dureros. În timp ce populația beneficiază de o longevitate crescută, România continuă să înregistreze cel mai mare număr de decese în rândul copiilor sub un an din întreg spațiul european.

În 2023, evoluția speranței de viață a fost marcată de o creștere de 0,9 ani față de anul precedent, depășind chiar valorile anilor trecuți, deși pandemia a produs o scădere temporară. De la 69,9 ani în 1990, speranța de viață a crescut treptat, ajungând la 76,4 ani în 2023, iar femeile au o medie cu cinci ani mai mare decât bărbații. Această evoluție, deși pozitivă, este umbrită de cifrele alarmante ale mortalității infantile, un indicator ce reflectă deficiențe majore în sistemul de sănătate.

Mortalitatea infantilă, în continuă scădere

Datele recente arată că, în ciuda tendințelor de îmbunătățire înregistrate în ultimii 20 de ani, România continuă să fie țara cu cei mai mulți copii sub un an care își pierd viața. Deși mortalitatea infantilă a adus, an de an, statistici mai puțin sumbre în comparație cu valorile de acum două decenii, datele INS interpretate de 360medical.ro relevă o înrăutățare a situației din 2022. În primele 11 luni din 2024, numărul de decese la copii cu vârsta de cel mult un an a crescut la 857, față de 818 în aceeași perioadă a anului precedent.

Situația se complică și mai mult când se analizează contextul demografic. În 2023, România a înregistrat 900 de decese ale copiilor sub un an, ceea ce reprezintă o scădere cu 11,8% față de nivelul de 1.020 de decese din anul anterior. Totuși, această reducere a fost realizată în condițiile unei scăderi cu 15% a numărului de nașteri în 2023 față de 2022, ceea ce indică faptul că, pe fondul unui număr tot mai mic de nașteri, rata mortalității infantile nu a scăzut semnificativ. Potrivit ultimelor statistici Eurostat, în 2022 România avea cea mai mare rată a mortalității infantile din Uniunea Europeană, de 5,7 decese la 1.000 de născuți-vii, urmată de Slovacia (5,4) și Malta (5,3), comparativ cu media UE de 3,3.

Această situație tragică se explică parțial prin lipsa unei infrastructuri medicale adecvate. Deși o parte din decesele infantile ar putea fi prevenite prin modernizarea spitalelor, echipamente medicale învechite și prin supraspecializarea medicilor de neonatologie, realitatea este că în multe unități medicale din țară se utilizează tehnologii depășite. Monitorizarea insuficientă a copiilor născuți prematur, din lipsa unei baze de date centralizate, agravează situația, iar controalele post-externare sunt adesea neglijate, ceea ce duce la pierderea unor vieți ce ar fi putut fi salvate.

Astfel, deși România înregistrează un progres impresionant în ceea ce privește speranța de viață, se dovedește că acest succes nu se traduce în același mod în domeniul sănătății copiilor. În timp ce populația beneficiază de condiții de trai mai bune și de progrese în tratamentele medicale, numărul alarmant de decese infantile rămâne o rană deschisă.

Clara DIMA