Doar 12% dintre români mai merg în natură. Mintea are de suferit

Românii asociază mersul pe jos mai ales cu slăbitul, sănătatea inimii și condiția fizică. Beneficiile pentru minte, precum reducerea stresului, claritatea mentală și echilibrul emoțional, rămân însă puțin cunoscute, arată un studiu realizat de Unlock Research la solicitarea MedLife.

Mersul pe jos este una dintre cele mai simple forme de mișcare, nu presupune abonamente, echipamente costisitoare sau o pregătire specială. Cu toate acestea, a devenit o prezență tot mai rară în viața de zi cu zi a românilor.

Un studiu realizat de Unlock Research, la solicitarea MedLife, arată că 56% dintre respondenți își petrec cea mai mare parte a zilei de lucru stând jos. Numai 26% merg frecvent pe distanțe mai lungi, iar procentul celor care obișnuiesc să facă drumeții sau să parcurgă trasee în natură scade la 12%.

Cercetarea scoate la iveală nu doar dimensiunea sedentarismului, ci și felul limitat în care este înțeles rolul mișcării. Cei mai mulți români vorbesc despre controlul greutății, imunitate și rezistență fizică, dar menționează mult mai rar reducerea stresului, reglarea emoțiilor, claritatea mentală sau recuperarea după perioade solicitante.

Mersul pe jos, redus la slăbit și sănătatea inimii

Pentru o mare parte a populației, mersul pe jos este privit mai ales ca o recomandare medicală sau ca o metodă de a consuma calorii. Mult mai puțini îl percep drept un instrument zilnic pentru gestionarea oboselii, stresului și suprasolicitării produse de ecrane și de ritmul alert al vieții.

„Trăim mai repede, petrecem mai multe ore în fața ecranelor, suntem expuși permanent la stimuli și avem tot mai puține momente de deconectare. În acest context, mersul pe jos poate deveni una dintre cele mai simple intervenții de prevenție pe care le avem la îndemână”, a declarat Nicolae Marcu, director de operațiuni medicale al MedLife Group.

Datele arată și diferențe importante între persoanele sedentare și cele care merg frecvent în natură. Participanții care fac drumeții declară mai des că au energie, sunt mulțumiți de viața lor, se pot relaxa după perioade dificile și acordă o atenție mai mare propriei sănătăți.

Pentru aceștia, mersul este asociat nu doar cu efortul fizic, ci și cu reflecția personală, apropierea de natură, limpezirea gândurilor și recuperarea după stres.

Studiul nu demonstrează că drumețiile produc în mod direct aceste efecte și nu stabilește o relație de cauzalitate. Rezultatele indică însă o asociere clară între mersul frecvent, un stil de viață mai activ și o stare de bine percepută ca fiind mai bună.

84% recunosc cel puțin un comportament cu risc adictiv

Cercetarea descrie și o societate care caută tot mai des recompense rapide. Aproximativ 84% dintre respondenți declară că au cel puțin un comportament cu risc adictiv, de la utilizarea excesivă a rețelelor sociale până la alte forme de recompensare imediată.

Mai mult de jumătate dintre români spun că folosesc frecvent platformele sociale. Procentul ajunge la 62% în rândul persoanelor care nu merg aproape niciodată în drumeții sau pe distanțe lungi.

În schimb, oamenii care merg frecvent în natură spun mai des că își caută echilibrul emoțional în activități desfășurate în aer liber, în reflecție personală sau în implicarea în comunitate.

„Nu mai discutăm doar despre sedentarism, ci despre felul în care oamenii încearcă să gestioneze stresul, oboseala și presiunea cotidiană”, a explicat Nicolae Marcu.

Mersul pe Via Transilvanica va fi analizat în condiții reale

Pe baza rezultatelor, MedLife anunță lansarea unui proiect observațional împreună cu Asociația Tășuleasa Social. Cercetarea va fi desfășurată pe Via Transilvanica și va urmări efectele mersului pe distanțe lungi asupra sănătății fizice și emoționale.

Participanții vor fi observați în condiții reale de traseu, iar cercetătorii vor analiza modul în care mersul influențează parametri ai sănătății și stării de bine. Proiectul ar urma să completeze răspunsurile din cercetarea sociologică prin măsurători realizate direct pe teren.

„Într-un context dominat de recompense imediate și comportamente compulsive, este important să știm că mersul pe jos poate funcționa ca un instrument simplu și accesibil pentru susținerea stării de bine”, a declarat Ina Ilie, director de comunicare al MedLife Group.

Studiul readuce astfel în discuție o activitate aflată la îndemâna aproape oricui. O plimbare nu înlocuiește consultul sau tratamentul medical, dar poate însemna mai mult decât arderea câtorva calorii: o pauză de la ecrane, un moment de liniște și o formă accesibilă de prevenție. Teona SOARE