Rujeola scapă de sub control, iar vaccinarea se prăbușește dramatic

România traversează una dintre cele mai grave crize sanitare din ultimele decenii, iar specialiștii trag un semnal de alarmă fără precedent: tot mai mulți copii rămân complet neprotejați în fața unor boli considerate, până nu demult, aproape eradicate.

Dezinformarea explozivă din social media, desființarea vaccinării în școli și izolarea comunităților rurale au creat un cocktail periculos care împinge sistemul medical spre o situație limită.

Datele sunt șocante: în 2025, mai puțin de jumătate dintre copii – doar 47,4% – au primit prima doză de vaccin ROR (rujeolă-oreion-rubeolă), mult sub pragul de siguranță de 95% recomandat la nivel internațional. Practic, România a coborât la un nivel de imunizare comparabil cu cel al unor state aflate în criză sanitară majoră.

Epidemie scăpată de sub control. Sistemul care a renunțat la prevenție

Consecințele se văd deja. Între februarie 2024 și ianuarie 2025, în Uniunea Europeană au fost raportate 32.265 de cazuri de rujeolă, iar România a concentrat aproape întreaga tragedie: 27.568 de îmbolnăviri. Italia, aflată pe locul doi, a raportat doar 1.097 de cazuri — o diferență uriașă care arată dimensiunea dezastrului.

În perioada 2023–2025, România a confirmat 35.736 de cazuri, majoritatea la copii sub 15 ani. Mai grav, 30 de oameni au murit din cauza unei boli prevenibile prin vaccinare. Medicii spun răspicat: aceste decese nu ar fi trebuit să existe.

Medicii de familie vorbesc despre un cumul de erori sistemice. Eliminarea vaccinării în școli a tăiat una dintre cele mai eficiente metode de imunizare, iar lipsa transportului medical face ca, în multe sate, vaccinul să fie practic inaccesibil. În paralel, birocrația excesivă și lipsa personalului medical comunitar blochează campaniile de prevenție.

În mediul rural, situația devine dramatică. Unele comunități refuză vaccinarea din teamă sau din cauza miturilor propagate online, iar părinții amână la nesfârșit programările. Medicii descriu un fenomen îngrijorător: părinți care evită cabinetul medical tocmai pentru a nu discuta despre vaccinuri.

România, focar endemic în Europa

Potrivit experților internaționali, boala circulă acum permanent în România. Țara noastră se află printre cele 13 state europene unde rujeola are transmitere endemică — adică virusul nu mai dispare niciodată complet din comunitate.

Diferențele între județe sunt uriașe: doar un singur județ depășește 70% acoperire vaccinală, în timp ce altele au coborât sub 30%. Recordul negativ este de 23,7%, o cifră care, spun epidemiologii, deschide larg poarta unor noi epidemii.

Problema devine și mai gravă la rapelul administrat la 5 ani. Dacă prima doză mai este acceptată de o parte dintre părinți, a doua doză ajunge în unele comunități la doar 20%. Fără rapel, protecția scade drastic, iar copiii rămân vulnerabili chiar dacă au fost vaccinați o dată.

Medicii spun că frica de reacții adverse și percepția falsă că bolile copilăriei nu mai sunt periculoase au devenit principalele obstacole. În realitate, rujeola poate provoca complicații severe, inclusiv pneumonii, afectări neurologice și deces.

Avertisment dur: „Un eșec colectiv”

Reprezentanții organizațiilor pentru protecția copiilor vorbesc despre o responsabilitate împărțită între autorități, sistem medical și societate. Aproape jumătate dintre copiii României nu au primit nici măcar o doză la vârsta recomandată, iar fiecare copil nevaccinat devine o verigă slabă într-un lanț epidemiologic tot mai fragil.

Specialiștii cer măsuri urgente: reintroducerea vaccinării în școli, campanii naționale masive de informare, reducerea birocrației, transport medical pentru familiile izolate și implicarea asistenților comunitari ca legătură directă cu părinții.

Experții avertizează că România se află într-un punct critic. Fără intervenții rapide și coordonate, numărul cazurilor va continua să crească, iar spitalele pediatrice riscă să fie din nou supraaglomerate.

În timp ce Europa discută despre eliminarea definitivă a rujeolei, România se luptă să readucă vaccinarea la nivelurile de siguranță de acum două decenii. Carmen DEACONU