Solstițiul de vară 2025: Ziua cu cele mai lungi ore de lumină și ce trebuie să eviți pentru a nu-ți periclita norocul

 Pe 21 iunie 2025, sâmbătă, se va produce solstițiul de vară, eveniment ce marchează începutul verii astronomice în emisfera nordică. Aceasta este ziua cu cea mai lungă durată de lumină solară din an, când Soarele atinge punctul său cel mai înalt pe cer, oferind un fenomen natural cu multiple semnificații atât științifice, cât și culturale.

La ora 05:42, ora României, în zorii zilei de 21 iunie, axa Pământului va fi înclinată maxim spre Soare, iar ziua va fi cea mai lungă, iar noaptea cea mai scurtă a anului.

 

21 iunie, cea mai lungă zi din an

 

Conform experților, în acest moment, Soarele se poziționează perpendicular pe Tropicul Racului, luminând cu intensitate maximă această zonă. Din perspectivă astronomică, solstițiul de vară reprezintă o etapă precisă în orbita Pământului în jurul Soarelui. După această dată, durata zilelor începe să scadă treptat, chiar dacă vara calendaristică și perioadele calde abia încep. Lumina naturală va continua să se diminueze până la echinocțiul de toamnă, care în 2025 va avea loc pe 22 septembrie, când ziua și noaptea vor fi egale, scrie adevarul.ro.

În România, durata zilei în ziua solstițiului de vară va fi de 15 ore și 32 de minute, iar noaptea va dura doar 8 ore și 28 de minute, a anunțat Observatorul Astronomic „Amiral Vasile Urseanu”.

Solstițiul de vară are o legătură puternică cu monumentele megalitice antice, precum Stonehenge din Anglia sau Sarmizegetusa Regia din România. La Stonehenge, de exemplu, razele Soarelui de la răsărit se aliniază perfect cu pietrele în această zi specială, evidențiind cunoștințele avansate ale strămoșilor 

Spre deosebire de vara calendaristică, care începe convențional pe 1 iunie, vara astronomică este definită prin poziția Pământului față de Soare și debutează cu solstițiul de vară, momentul în care Soarele atinge cea mai mare înălțime pe cer față de Ecuator, oferind astfel ziua cu cea mai lungă durată de lumină naturală.

 

Tradiții și obiceiuri

 

În folclor, această zi marchează apogeul puterii soarelui, iar vechii români credeau că energiile universului sunt la cote maxime, iar spiritele naturii sunt active și pregătite să influențeze destinul oamenilor. De aceea, fiecare gest avea o semnificație și putea aduce noroc sau ghinion.

„Nu te certa cu nimeni – se spune că răutatea se întoarce înzecit.” Un conflict aprins sau o vorbă spusă în grabă în această zi este considerată o poartă către necazuri și boli, iar energia negativă rămâne atașată celui care a provocat-o, mai arată sursa citată.

În zonele rurale, munca fizică era interzisă. „Nu lucra pământul și nu cosi – păcatul cade peste recoltă.” Se credea că deranjarea pământului în această zi poate aduce secetă sau distrugerea roadelor.  Un alt obicei impunea „Nu arunca resturi alimentare sau apă murdară în curte – alungi norocul.” Solstițiul era momentul purificării, iar aruncarea deșeurilor în gospodărie era văzută ca o împrăștiere a ghinionului. De aceea, gunoiul se arunca întotdeauna spre răsărit, în cinstea soarelui.

Îngrijirea personală avea și ea restricții: „Nu te tunde și nu-ți tai unghiile.” Tradiția considera că tăierea părului sau a unghiilor în această zi reduce vitalitatea și forța sufletească.

În plus, era de evitat somnul în timpul zilei: „Nu dormi în timpul zilei – riști să pierzi lumina vieții.” Dormitul când soarele este sus era considerat un risc care putea slăbi energia vitală și deschide drumul către spirite rele.