Legea care a pus pe jar avocații din România a ajuns pe masa președintelui Dan. Semnal de alarmă: „Slăbește dreptul la apărare!”

O inițiativă legislativă controversată a generat mesaje de protest din partea avocaților din România. În urma adoptării acestui proiect, atât avocații, cât și clienții acestora vor avea de suferit, susțin juriștii.

Proiectul a ajuns pe masa lui Nicușor Dan, care ar putea promulga legea, ori va sesiza la CCR. Avocatul Toni Neacșu, fost judecător, speră ca legea să nu fie publicată în Monitorul Oficial, deci să intre în vigoare. Cunoscutul jurist se numără printre cei care a tras un semnal de alarmă cu privire la posibilele consecințe ale acestei legi.

„Azi s-a adoptat o modificare la Codul de procedura civilă care e ceruta de multă vreme de sistemul judiciar, pentru că le ușurează activitatea, dar care pe fond duce la slăbirea calității hotărârilor judecătorești, îngreunează controlul judecătoresc în căile de atac și slăbește dreptul la apărare, inclusiv prin ridiculizarea activității avocatului în procesul civil.

Dacă legea (PLX 130/2022) va fi promulgată, atunci în cuprinsul motivării hotărârii judecătorești (în considerente) nu se vor mai găsi 'susținerile pe scurt ale părților'.

Acestea reprezintă punctele de vedere juridice sau privind faptele susținute de reclamanți, pârâți și celelalte părți, personal sau de regulă prin avocați, și față de care judecătorii se pronunță, ținând sau nu cont de ele.

  „Se renunță la un conținut al hotărârii judecătorești care, sub o formă sau alta, datează de la Alexandru Ioan Cuza”

Desigur, hotărârea va fi mai scurtă, dar și mai greu de înțeles. Poate va fi chiar mai greu de acceptat de partea care pierde și care nu o să-și mai vadă propriile susțineri în hotărâre, putând crede că acestea nici nu au fost luate în seamă. Avocații primesc de asemenea o lovitură puternică, pentru că practic argumentele și apărările lor juridice nu se vor mai regăsi în documentul final, iar contribuția lor va fi minimalizată, cel puțin în percepția părții care îi plătește onorariul. Prevederea îngreunează și activitatea în căile de atac pentru că verificarea contradictorialității (discutarea tuturor apărărilor, excepțiilor, cererilor) nu se va mai putea face doar pe baza hotărârii ci trebuie luate individual toate încheierile din dosarul de fond.

Nu în ultimul rând, se renunță la un conținut al hotărârii judecătorești care, sub o formă sau alta, datează de la Alexandru Ioan Cuza, prin primul nostru cod de procedură civilă (1865).

 Proiectul legislativ e vechi (din 2022), a fost semnat de reprezentanți ai tuturor partidelor, USR, PSD, UDMR, PNL și chiar AUR (George Simion), fusese respins la Senat și are aviz negativ de la Consiliul legislativ. AUR a votat la fel cu partidele de la putere, așa încât a trecut cu vot covârșitor.

Aștept să văd analiza pe care o va face președintele Nicușor Dan înaintea promulgării, pentru că s-a lovit de sute sau poate mii de motivări de hotărâri judecătorești date chiar în dosarele lui, așa că poate evalua și personal (chiar subiectiv) nevoia de claritate, precizie și contradictorialitate a acestora.

Din punctul meu de vedere, o modificare necesară era introducerea obligării motivării hotărârii judecătorești civile odată cu pronunțarea ei, așa cum se întâmplă în penal”, a transmis Neacșu.

Revolta unui avocat din București: „Mai scurte vor fi doar hotărârile judecătorești. Modificarea nu va avea nici un efect privind durata proceselor”

Un alt avocat, din București, Ilie Dorin, protestează, de asemenea, față de această lege votată în Parlament.

„Se vehiculează în mass-media că prin modificarea aceasta procesele vor fi mai scurte. Este o mare eroare și minciună: procesele vor fi la fel de lungi. Mai scurte vor fi doar hotărârile judecătorești. Modificarea nu va avea nici un efect privind durata proceselor, pentru că nu reglementează nici o chestiune legată de termene sau faze procesuale. Din hotărâri vor lipsi câteva paragrafe, iar acest lucru nu poate conduce la scurtarea duratei proceselor.

 Având în vedere că noul ECRIS are sau va avea (când va fi implementat deplin) încorporate sisteme automatizate/digitalizate și tehnologii care transcriu înregistrarea audio în format text, ușurând și simplificând munca grefierului și a judecătorului, personal nu înțeleg scopul acestei modificări legislative, mai cu seamă că ea a plecat de la un parlamentar avocat.

Conform modificării nici o hotărâre civilă (nici de fond, nici de apel, nici de recurs) nu va mai cuprinde argumentele esențiale și fundamentale expuse de avocați și părți în procese în faza de dezbateri orale/concluzii scrise, argumente decisive uneori. Pledoaria avocatului care până acum apărea în sinteză în corpul hotărârii va fi eliminată și ea nu se va mai regăsi decât în alte acte ale dosarului. Nimeni nu va ști ce raționamente, ce argumente și ce temeiuri a folosit avocatul în susținerea cererii clientului său…nici măcar clientul… Decât dacă va citi actele din dosar.

Avocat: „Este afectată transparența justiției? Eu zic că da”

 Sunt afectate drepturile clientului/justițiabilului? Eu zic că da. Este afectată transparența justiției? Eu zic că da. Putem considera acest lucru o restrângere a dreptului la apărare? Dacă ne gândim la judecata în căile de atac unde se analizează toate pretențiile, apărările și susținerile părților vizate de respectiva hotărâre, eu zic ca da, este afectat dreptul la apărare.

Susținerile avocaților ca elemente din dezbaterile finale/concluziile unui proces sunt rezumatul pretențiilor părților, rezumat ce are note specifice avocațiale privind logica, raționamentul, strategia de apărare, argumente, temeiuri de fapt și de drept, configurarea/sintetizarea unor instituții juridice verificabile în speță, elemente de contextualizare, etc. Activitatea și amprenta avocatului din dosar nu va mai putea fi urmărită de client sau de instanța de control judiciar cu claritatea/rapiditatea de până acum, decât dacă aceștia consultă celelalte piese ale cauzei (încheieri de ședință, concluzii scrise, note de ședință) (...)

Consider modificarea un regres judiciar, o reformă ce aduce minusuri procesului civil per ansamblu, diluând dreptul la apărare”