Bărbații români stau cu părinții până la 30 de ani. Când își părăsesc tinerii casa părintească comparativ cu alți europeni

 Adrian are 24 de ani, lucrează la o multinațională pe IT, iar deși câștigă bine încă locuiește cu părinții săi într-un apartament cu 3 camere din  Iasi.

 

Nu are cheltuieli mari, mama sa îi gătește, face cumpărăturile și îi spală hainele. 

Spune că vrea să strângă bani pentru a-și cumpăra un apartament, dar în același timp și că „cine știe, poate voi pleca din țară la un moment dat”.

Nu vrea să-și facă un credit pentru locuință, mai ales în perioada asta incertă din punct de vedere fiscal. Speră să mai scadă prețurile apartamentelor, să cadă piața imobiliară. Nu-l grăbește nimeni.

Ca el sunt mulți alți concetățeni care amână să plece de acasă până la 30 de ani, în cazul bărbaților, și 25,4 ani în ceea ce privește sexul feminin, conform datelor Eurostat. O explicație poate fi și faptul că ele se căsătoresc mai devreme.

Totuși, în alte țări bărbații pleacă mai târziu. De exemplu, croații își părăsesc casa părintească la 34,7 ani, bulgarii la 32,3 ani, grecii la 32,1 ani la fel ca slovacii, iar spaniolii și portughezii la 31 de ani, respectiv 30,4 ani.

La polul opus sunt cei din Suedia la 21,7 ani, Danemarca – 22 ani, Finanda – 22,1 ani.

Dacă ne uităm la femei, în Croația ele pleacă de acasă la 32 de ani, în Malta la 29,8 ani, în Portugalia la 29 de ani.

În ultimii 10 ani, vârsta medie a tinerilor care își părăsesc casa părintească a crescut în 14 țări din UE, în special în Croația (+1,8 ani), Grecia (+1,7 ani) și Spania (+1,6 ani).