Diaspora, „creditorul” tăcut al României. 3,1 milioane de români în UE și miliarde de euro care intră anual în economie

* România are cea mai mare comunitate de cetățeni care trăiesc într-un alt stat UE * 3,1 milioane de români, adică 22% din totalul europenilor care locuiesc într-o altă țară decât cea natală * banii trimiși acasă de ai au ajuns la un nou vârf: 6,7 miliarde de euro într-un an, aproape 2% din PIB * remiterile nu sunt doar „bani pentru familie”, ci o injecție de valută care ține consumul, stabilitatea financiară și chiar bugetul public mai sus decât ar fi altfel

România a devenit, în ultimul deceniu, o economie care funcționează cu un sprijin extern discret, dar masiv: diaspora. Nu e vorba doar de forță de muncă plecată, ci de un flux constant de bani care intră în țară și se transformă rapid în consum, investiții în locuințe, economisire, taxe și servicii.

Câți români sunt plecați: „cel puțin 3,1 milioane” în Uniunea Europeană

Cele mai recente date Eurostat despre mobilitatea intra-UE arată că, la 1 ianuarie 2024, românii sunt cel mai mare grup de cetățeni UE care locuiesc într-o altă țară UE: 3,1 milioane, adică 22% din cei 13,9 milioane de europeni care trăiesc într-un alt stat membru decât cel de origine.

Cifra se referă la românii aflați în interiorul UE și nu-i include pe cei  din afara Uniunii (Marea Britanie post-Brexit, SUA, Canada etc.), ceea ce înseamnă că dimensiunea reală a diasporei românești la nivel global este mai mare decât 3,1 milioane.

 6,7 miliarde euro într-un singur an, aproape 2% din PIB

Pe partea financiară, 2024 a adus un nou maxim: circa 6,7 miliarde euro în remiteri intrate în România, iar în 2023 nivelul a fost foarte apropiat (în jur de 6,6 miliarde euro, în funcție de metodologia de raportare folosită în sinteze).

În același timp, a crescut și „sensul invers” al banilor: plățile către exterior (bani trimiși din România în alte țări) au ajuns la aprox. 1,7 miliarde euro în 2024, cu circa 60% peste anul anterior, pe fondul creșterii numărului de muncitori străini și al transferurilor acestora. Rezultatul rămâne însă net pozitiv: un plus de aproximativ 5 miliarde euro într-un an.

Pentru 2025, semnalele au devenit mai prudente: în prima jumătate a anului intrările au fost în jur de 3 miliarde euro, cu aproximativ 200 milioane euro mai puțin decât în aceeași perioadă din 2024 (o scădere ușoară, nu un colaps).

Valută, consum și un „tampon” social

În termeni de economie reală, remiterile sunt bani care ajung în gospodării fără să treacă prin mecanismele clasice ale bugetului public. Efectul lor se vede în trei zone mari:

În primul rând, susțin consumul intern exact acolo unde vulnerabilitatea e mai mare: în gospodăriile care au un membru plecat. În perioade de inflație sau dobânzi ridicate, acești bani funcționează ca o plasă de siguranță: plătesc facturi, medicamente, rate, școala copiilor, reparații.

În al doilea rând, remiterile sunt o intrare de valută care ajută finanțarea dezechilibrelor externe ale României. Un mesaj repetat în analizele BNR este că aceste fluxuri reduc presiunea de finanțare: altfel, economia ar compensa prin mai multă datorie. Un oficial BNR sintetiza ideea astfel: „Fără aceste intrări externe, ar trebui să ne împrumutăm mai mult.”

În al treilea rând, remiterile alimentează economisirea și investițiile mici, de la renovări și locuințe până la capital pentru micro-afaceri. Nu toate se văd în statistici ca „investiții”, dar se văd în activitatea economică: servicii, construcții, retail, transport.

Investitorii din umbră -- 60 de miliarde euro într-un deceniu

Într-o analiză citată la finalul lui 2025, un membru al conducerii BNR a estimat că, între 2013 și prima jumătate din 2025, românii din diaspora au trimis în țară circa 60 de miliarde euro.
Ca ordin de mărime, asta înseamnă ani întregi în care remiterile au funcționat ca un „credit” fără dobândă pentru economia de acasă: bani care intră direct în circuit și se transformă imediat în cerere și taxe (TVA, accize, impozite pe salariile celor care prestează servicii pentru această cerere).

O schimbare structurală a ultimilor ani este apariția unui nou flux: România a devenit și țară de destinație pentru muncitori străini, iar aceștia trimit bani în țările de origine. Creșterea plăților către exterior (1,7 miliarde euro în 2024) indică faptul că „balanța remiterilor” se va schimba în timp, chiar dacă astăzi rămâne net pozitivă pentru România.

Dan DIMA