Pensii internaționale pentru românii întorși acasă

România rămâne una dintre cele mai importante țări de plecare din Uniunea Europeană. La 1 ianuarie 2025, românii erau cel mai mare grup de cetățeni UE care locuiau în alt stat membru: 3,1 milioane de persoane, înaintea italienilor, polonezilor și portughezilor. În total, 14,1 milioane de cetățeni UE trăiau într-o altă țară europeană decât cea de origine.

Pentru pensii, această cifră nu este doar statistică. Înseamnă milioane de contracte, contribuții, perioade de sezon, ani în fabrici, spitale, șantiere, ferme, hoteluri, restaurante sau servicii de îngrijire care trebuie confirmate între instituții.

Germania, Spania și Italia, țările principale

Potrivit OECD, emigrarea cetățenilor români către țările OECD a ajuns, în 2022, la 268.000 de persoane, în creștere cu 9%. Dintre aceștia, 36% au plecat spre Germania, 18% spre Spania și 12% spre Italia. Asta înseamnă aproximativ 96.500 de români către Germania, 48.200 către Spania și 32.200 către Italia într-un singur an.

Tot OECD estimează că, în anii recenți analizați, între 160.000 și 200.000 de români s-au întors anual din țări europene OECD. Doar din Italia, Germania și Spania reveneau, în medie, circa 135.000 de români pe an.

Domeniile care ajung acum în dosarele de pensie

Munca românilor din diaspora se vede tot mai clar în dosarele de pensionare: construcții, agricultură, îngrijire, curățenie, fabrici, HoReCa, transport, retail și sănătate.

Datele OECD arată că românii din țările OECD sunt de aproximativ trei ori mai prezenți decât localnicii în ocupații elementare și de două ori mai puțin prezenți în joburi înalt calificate. Un sfert dintre românii angajați în OECD lucrau în ocupații slab calificate.

Pe sexe, diferențele sunt clare. La bărbați, 15% lucrau în construcții, iar 10% în producția de vehicule și utilaje. La femei, domeniile dominante erau sănătatea, îngrijirea rezidențială și comerțul cu amănuntul. Românii erau de 16 ori mai frecvent întâlniți decât lucrătorii nativi ca personal domestic în gospodării private.

Diaspora nu înseamnă însă doar muncă slab calificată. În sănătate, cifrele sunt mari: peste 39.000 de asistente medicale născute în România și peste 20.000 de medici născuți în România lucrau în țări OECD, potrivit datelor analizate pentru 2015/2016.

Cum se adună anii lucrați în mai multe țări

Casa Națională de Pensii Publice arată că, pentru lucrătorii migranți, stagiul de cotizare se stabilește prin însumarea perioadelor realizate în România cu perioadele de asigurare din alte state membre, dacă acestea sunt confirmate de instituțiile competente. Pensia comunitară se calculează proporțional cu perioada lucrată în fiecare stat, după principiul „pro rata temporis”.

Practic, un român care a muncit 15 ani în România, 8 ani în Italia și 6 ani în Germania nu primește automat o singură pensie de la un singur stat. Fiecare țară verifică anii lucrați legal și plătește partea care îi revine.

Actele valorează ani de pensie

Pentru românii întorși acasă, cele mai importante documente sunt contractele de muncă, adeverințele de venit, extrasele de contribuții, documentele de la angajatori, fluturașii de salariu și orice dovadă emisă de instituțiile sociale din țara în care persoana a lucrat.

Pentru perioadele din România anterioare datei de 1 aprilie 2001, contează carnetul de muncă sau adeverințele eliberate de foștii angajatori.

Pensiile internaționale devin una dintre marile teme sociale ale următorilor ani. O generație întreagă a muncit în Europa, în șantierele Germaniei, fermele Spaniei, gospodăriile Italiei, fabricile din Vest, spitale, hoteluri, restaurante, depozite și servicii de îngrijire.

Pentru cei întorși acasă, întrebarea nu mai este doar „cât am muncit?”, ci „cât pot dovedi?”. Diferența dintre un dosar complet și unul incomplet poate însemna ani recunoscuți sau ani pierduți în corespondență între instituții. Dan DIMA