România, locul 12 în UE și 39 în lume. Oamenii o duc tot mai greu

* potrivit actualizării World Economic Outlook publicate de Fondul Monetar Internațional la 8 iulie 2026, economia mondială continuă să crească lent și inegal * pentru România, cea mai recentă bază completă de date a FMI estimează un PIB de 480,83 miliarde de dolari * valoarea plasează țara pe locul 39 între economiile lumii și pe locul 12 în Uniunea Europeană, dar dimensiunea economiei nu se regăsește în aceeași măsură în nivelul de trai

Fondul Monetar Internațional a publicat, la începutul lunii, o nouă actualizare a raportului World Economic Outlook, în care estimează o creștere globală de 3% în 2026 și avertizează că evoluția economiei mondiale rămâne inegală, sub presiunea conflictelor, a inflației și a fragmentării comerciale.

FMI estimează că produsul intern brut nominal al României va ajunge în 2026 la 480,83 miliarde de dolari. Ordonarea economiilor după PIB-ul exprimat în dolari plasează România pe locul 39 la nivel mondial, imediat înaintea Africii de Sud, pentru care este proiectat un PIB de aproximativ 479,96 miliarde de dolari. România se află astfel în prima cincime a economiilor lumii și depășește, după valoarea totală a PIB-ului, economii precum Africa de Sud, Cehia, Portugalia, Finlanda, Grecia, Ungaria și Bulgaria.

În clasamentul european, România ocupă locul 16, dacă sunt incluse toate statele continentului. După eliminarea economiilor care nu fac parte din Uniunea Europeană – Regatul Unit, Rusia, Turcia, Elveția și Norvegia –, România ajunge pe locul 12 în UE. Înaintea sa se află Germania, Franța, Italia, Spania, Țările de Jos, Polonia, Belgia, Irlanda, Suedia, Austria și Danemarca.

Locul din clasament nu arată cât de bine trăiesc oamenii

Poziția României este importantă. Țara nu mai poate fi descrisă drept o economie marginală a Europei, lipsită de industrie, resurse sau capacitate de producție. România produce anual mai mult decât numeroase state percepute drept mai dezvoltate. PIB-ul total nu este însă venitul împărțit populației. Indicatorul adună valoarea bunurilor și serviciilor produse de companii, administrații și populație, dar nu arată cum sunt distribuite veniturile și nici cât rămâne efectiv în bugetul unei familii.

Economia reală crește cu numai 0,7%

Diferența dintre valoarea nominală și evoluția reală a economiei se vede în prognozele FMI. Pentru 2026, Fondul estimează o creștere economică reală de numai 0,7% și o inflație medie de 7,8% în România.

Cu alte cuvinte, economia se apropie de 481 de miliarde de dolari în principal în termeni nominali, în timp ce cantitatea reală de bunuri și servicii produse avansează foarte puțin. Creșterea prețurilor este de peste zece ori mai mare decât ritmul estimat de creștere reală a economiei.

Comisia Europeană este chiar mai prudentă și estimează că economia României va stagna în mare măsură în 2026, pe fondul consolidării fiscale, al inflației ridicate și al reducerii consumului populației. Investițiile finanțate din fonduri europene și exporturile ar urma să împiedice o deteriorare mai puternică.

Salariul mediu nu spune cum trăiește majoritatea

În aprilie 2026, câștigul salarial mediu brut din România a fost de 9.740 de lei, iar câștigul mediu net a ajuns la 5.843 de lei, potrivit Institutului Național de Statistică. Față de martie, salariul mediu brut a scăzut cu 162 de lei.

Media națională nu arată însă diferențele mari dintre domenii, județe și categorii profesionale. Salariile ridicate din tehnologie, energie, finanțe sau poziții de conducere trag media în sus, în timp ce numeroși angajați, pensionari și lucrători independenți trăiesc cu venituri mult mai mici.

Pentru o familie, puterea economiei naționale nu se măsoară în miliarde de dolari, ci în cantitatea de alimente, energie, medicamente, transport și servicii pe care și le poate permite după plata ratelor și a facturilor.

Aproape trei din zece români riscă sărăcia

Cele mai recente date comparative publicate de Eurostat, aferente anului 2025, arată că 27,4% din populația României era expusă riscului de sărăcie sau excluziune socială. România avea a treia cea mai ridicată rată din Uniunea Europeană, după Bulgaria, cu 29%, și Grecia, cu 27,5%. Media Uniunii Europene era de 20,9%.

Indicatorul s-a redus ușor față de 2024, când România înregistra o rată de 27,9%, dar țara a rămas între statele cu cele mai grave probleme sociale din UE.

România, prima în UE la privare materială severă

În 2024, România avea cea mai ridicată rată a privării materiale și sociale severe din Uniunea Europeană: 17,2%, față de media comunitară de 6,4%. Următoarele state erau Bulgaria, cu 16,6%, și Grecia, cu 14%.

Eurostat definește privarea severă drept imposibilitatea unei persoane de a-și permite cel puțin șapte dintre 13 bunuri, servicii sau activități considerate necesare pentru un nivel de trai adecvat. În această categorie intră dificultatea de a suporta cheltuieli neprevăzute, de a achita facturile, de a încălzi corespunzător locuința, de a avea o alimentație adecvată sau de a participa la activități sociale.

Deși rata României a scăzut cu 2,6 puncte procentuale față de 2023, diferența față de media europeană rămâne uriașă.

În mediul rural, patru din zece oameni sunt vulnerabili

Ruptura socială este și mai puternică în mediul rural. În 2024, 41,7% din populația rurală a României era expusă riscului de sărăcie sau excluziune socială.

Diferența dintre mediul rural și orașe ajungea la 27,4 puncte procentuale, cea mai mare dintre statele analizate alături de Bulgaria. Datele au fost incluse într-un raport Eurostat publicat în iunie 2026.

Problema nu este doar nivelul veniturilor. În numeroase comunități rurale, accesul la locuri de muncă bine plătite, servicii medicale, educație, transport și infrastructură rămâne mult mai redus decât în marile orașe.

Dan DIMA