Moaștele Sfântului Pantelimon, aduse la Mănăstirea Hadâmbu din Iași

Un eveniment de mare însemnătate spirituală are loc în județul Iași, la Mănăstirea Hadâmbu, cu ocazia împlinirii a 35 de ani de la reluarea vieții monahale în această așezare istorică.Produse retail din Iași

Cu acest prilej, credincioșii vor avea ocazia de a se închina la moaștele Sfântului Mare Mucenic și Tămăduitor Pantelimon, aduse din Grecia, de la Mănăstirea „Intrarea Maicii Domnului în Biserică și Sf. Pantelimon” din Agia, Larissa.

Moaștele vor fi depuse spre închinare în perioada 16–23 mai, iar punctul culminant al manifestărilor va fi Sfânta Liturghie arhierească din 18 mai, oficiată de un sobor de ierarhi, preoți și diaconi. Evenimentul marchează nu doar o aniversare importantă pentru obștea mănăstirii, ci și un moment de întărire duhovnicească pentru întreaga comunitate de credincioși.

 
„Cu prilejul împlinirii a 35 de ani de la înfiinţare, la Mănăstirea Hadâmbu din judeţul Iaşi vor fi aduse spre închinare moaştele Sf. Mare Mucenic şi Tămăduitor, Sf. Pantelimon. Acestea vor ajunge vineri, 16 mai, la ora 17.00, de la Mănăstirea Intrarea Maicii Domnului în Biserică şi Sf. Pantelimon din Agia, Larissa, Grecia şi vor rămâne timp de o săptămână în perioada 16 – 23 mai, la mănăstirea din dealul mare, aşa cum mai este cunoscută aşezarea monahală de la Hadambu. Duminică, 18 mai, de la ora 9.00, va avea loc aici un eveniment deosebit, Sf. Liturghie arhierească, dedicată împlinirii a 35 de ani de la reluarea vieţii monahale a Mănăstirii Hadâmbu, va fi oficiată de un impresionant sobor de ierarhi, preoţi şi diaconi. Trebuie spus de Sf. Mare Mucenic Pantelimon că este unul dintre cei mai cunoscuţi sfinţi ortodocşi, invocat de cei aflaţi în suferinţă fiind drept tămăduitor. Este pomenit în dată de 27 iulie, fiind numit adesea doctor fără de arginţi, arătându-se prin aceasta ca el nu a umblat după averi şi s-a mulţumit cu ceea ce putea avea din rosturile lui şi nu cerea de la nimeni să-l plătească pentru binefacerile făcute. Sf. Pantelimon este considerat ocrotitorul medicilor şi tămăduitor al bolnavilor, el este un model de doctor slujitor şi creştin, următor al lui Hristos. Sf. Mănăstirea Hadambu datează din a doua jumătatea a veacului 17 -lea, 1659, ctitoria unui boier grec Iani Hadambu. De-a lungul timpului pe aici perindând mai multe generaţii de călugări greci care au ajuns cu vieţuirea monahală până în timpul domnitorului Alexandru Ioan Cuza, atunci când a fost dată legea secularizării averilor mănăstireşti în urma căreia monahii greci au fost nevoiţi să părăsească mănăstirea. În aceste condiţii, aşezarea rămâne părăsită până în anul 1937 când vin primii călugări romani, păstoriţi de eromonahul Eov Mazilu. Nici aceştia nu au stat prea mulţi aici deoarece în anul 1959 în urma decretului regimului comunist sunt daţi afară din mănăstire care rămâne părăsită din nou timp de 30 de ani până în anul 1990 când din încredinţarea părintelui preafericit patriarh Daniel, în vremea arhipăstoririi ca Mitropolit al Moldovei şi Bucovinei, a fost numit stareţ arhimadritul Nicodim Gheorghiţă, cel care în cele 3 decenii şi jumătate prin obştea închegată aici a reuşit revigorarea vieţii monahale.

S-a ridicat o nouă biserică, o casă monahala, un aşezământ social filantropic, un altar de vară şi o nouă clopotniţă – activităţi întregite cum altfel de numeroase acţiuni social filantropice, de ocrotire socială, dar şi de sprijin material acordate numeroaselor parohii şi mănăstiri”, a transmis Lucian Apopei, director de comunicare al Arhiepiscopiei Iașilor.