Experiența Iașului în lupta împotriva violenței domestice, preluată peste Prut

Iașul devine un exemplu de bună practică pentru Republica Moldova într-unul dintre cele mai dificile domenii ale societății: prevenirea și combaterea violenței domestice. Cooperarea dintre România și Republica Moldova trece astfel dincolo de declarații și se transformă în proiecte și soluții concrete, iar municipiul Iași joacă un rol important în acest proces.

Palatul Roznovanu a găzduit, săptămâna trecută, o dezbatere dedicată modului în care sunt organizate și funcționează serviciile destinate victimelor violenței. Reprezentanți ai Agenției Naționale de Prevenire și Combatere a Violenței împotriva Femeilor și a Violenței în Familie din Republica Moldova au venit la Iași pentru o vizită de documentare, interesați în mod special de experiența municipalității în acest domeniu.

La discuții au participat reprezentanți ai Direcției de Asistență Socială Iași, ai Direcției Generale de Asistență Socială și Protecție a Copilului Iași, precum și organizații neguvernamentale din Iași și Republica Moldova. Demersul s-a bucurat și de implicarea Alinei Gorghiu, președintele Comisiei speciale comune a Camerei Deputaților și Senatului „România fără violență domestică”.

Iașul are deja o experiență importantă în sprijinirea victimelor

Direcția de Asistență Socială gestionează Centrul de Servicii Integrate pentru Victimele Violenței în Familie, iar Centrul Social de Urgență pentru Recuperare și Integrare „C. A. Rosetti” poate oferi, în anumite situații, servicii destinate persoanelor aflate în dificultate.

Și proiectele nu se opresc aici. În perioada următoare este prevăzută realizarea unui Centru de Consiliere și Reabilitare pentru Agresori, în colaborare cu Institutul de Psihiatrie Socola. Centrul va funcționa ca serviciu de zi și va urmări, în primul rând, prevenirea recidivei în cazurile de violență domestică.

Mesajul transmis de primarul Mihai Chirica a fost unul tranșant: violența domestică și agresiunile împotriva femeilor reprezintă un fenomen care trebuie combătut prin educație, prevenție, intervenție și implicarea întregii societăți. „Îmi doresc o lume în care femeile și bărbații să se bucure nu doar de aceleași drepturi, ci și de aceleași șanse pentru a-și îndeplini visele”, a transmis edilul.

Pentru Republica Moldova, experiența acumulată la Iași poate deveni un punct de plecare pentru dezvoltarea propriilor servicii și mecanisme de protecție. Pentru România, cooperarea cu instituțiile de peste Prut înseamnă consolidarea unui parteneriat care produce rezultate concrete.

Iar Iașul își confirmă încă o dată rolul de punte între România și Republica Moldova, nu doar prin apropierea geografică, ci prin proiecte, expertiză și soluții care pot fi transferate peste Prut. Carmen DEACONU