Iași Pride, testul toleranței: 2.000 în stradă, val de reacții online

Aproximativ 2.000 de persoane au participat, sâmbătă, la Iași Pride 2026, marș aflat la a șasea ediție. Participanții au traversat centrul orașului cu steaguri curcubeu, pancarte și mesaje despre respect, siguranță și drepturi egale pentru comunitatea LGBTQ+. Evenimentul s-a desfășurat sub supravegherea forțelor de ordine și nu au fost raportate incidente majore.

2.000 de participanți la Iași Pride și un oraș atent supravegheat

Marșul a fost unul vizibil, dar pașnic. În imaginile publicate de participanți și de presa locală se văd tineri, adulți, susținători ai comunității LGBTQ+, dar și jandarmi și polițiști care au însoțit coloana. Pentru organizatori și participanți, mesajul central a fost simplu: comunitatea cere să fie văzută și tratată cu respect. „Suntem în stradă pentru că vrem să fim văzuți”, a declarat Florin Buhuceanu, lider al comunității LGBT din România. În aceeași relatare, un participant a spus că „fiecare dintre noi merită respect, merită acceptare”.  Dar, dincolo de marșul din stradă, reacția cea mai puternică s-a mutat în mediul online, acolo unde comentariile au arătat cât de tensionat rămâne subiectul.

Comentarii online: între „fiecare are dreptul” și „nu în centru”

În comentariile apărute online, cea mai interesantă linie de tensiune nu este insulta directă, ci toleranța condiționată. Apar mesaje de tipul „fiecare are dreptul să aleagă”, urmate însă de ideea că marșul nu ar trebui să aibă loc în centrul orașului sau că participanții ar trebui trimiși „la margine”. Un alt ieșean întreabă de ce nu se organizează marșuri similare pentru persoane cu afecțiuni cronice. Este o întrebare care poate fi legitimă, dacă este pusă în registrul civic: de ce anumite cauze sunt mai vizibile decât altele? Problema apare când întrebarea nu mai deschide o discuție despre solidaritate, ci devine instrument de ironizare a unei alte comunități vulnerabile.

Au fost și reacții de respingere explicită, unele formulate în termeni morali, religioși sau depreciativi. Unele comentarii au sugerat că participanții nu ar trebui să fie în spațiul public, altele au tratat marșul ca pe o „sfidare” a orașului.

Iașul este un oraș universitar, cu zeci de mii de studenți, instituții culturale importante și un discurs public care se revendică adesea de la valori europene. Tocmai de aceea, reacțiile apărute după Pride sunt relevante. Arată diferența dintre imaginea unui oraș deschis și reflexele conservatoare care apar când o comunitate minoritară devine vizibilă în centrul orașului.

România, ultimul loc din UE la protecția juridică LGBTI

Contextul local trebuie citit și prin datele europene. În Rainbow Map 2026, România are un scor de 19%, ocupă locul 42 din 49 de țări analizate și rămâne cel mai slab clasat stat al Uniunii Europene la capitolul protecție juridică și politici publice pentru persoanele LGBTI.

Datele Agenției pentru Drepturi Fundamentale a Uniunii Europene arată de ce vizibilitatea publică rămâne o miză reală. În România, 73% dintre respondenții LGBTIQ spun că evită des sau mereu să se țină de mână cu partenerul de același sex, iar 46% evită anumite locuri de teamă că ar putea fi agresați. Tot în România, 39% au spus că s-au simțit discriminați în cel puțin un domeniu al vieții în anul anterior sondajului, iar 53% au raportat hărțuire.

Clara DIMA