* România ar trebui să renunțe la o organizare administrativă care nu mai urmărește economia reală și să construiască viitoarele structuri teritoriale în jurul zonelor metropolitane, bazinelor economice și coridoarelor logistice * FICSIMM avertizează că fragmentarea administrativă costă companiile, încetinește investițiile și poate afecta accesul la fondurile europene din perioada 2028–2034

Oamenii locuiesc într-un județ și lucrează în altul, fabricile își caută furnizori dincolo de granițele administrative, iar numeroase comune și orașe funcționează economic împreună, deși pe hartă apar separat. Economia României și-a creat, practic, propriile regiuni, în timp ce administrația continuă să funcționeze după delimitări care nu mai reflectă întotdeauna aceste legături.

Federația pentru Inovare și Competitivitate Sustenabilă în IMM-uri – FICSIMM susține că o eventuală reformă administrativ-teritorială ar trebui să pornească de la economia reală, nu doar de la calcule privind reducerea cheltuielilor sau a numărului de instituții.

O hartă desenată după economie

Potrivit federației, viitoarea organizare teritorială ar trebui construită în jurul zonelor metropolitane funcționale, bazinelor economice și principalelor coridoare logistice.

Poziția este susținută de Ana-Maria Icătoiu, președinta executivă FICSIMM și membră OFA, organizație lansată la Iași și extinsă la nivel național. Ideea centrală este că granițele administrative și cele economice au ajuns să descrie realități diferite.

Un angajat poate locui într-un județ și munci în altul, iar o platformă industrială poate depinde de furnizori din mai multe județe. „În aceste condiții, investițiile publice proiectate strict după actualele limite administrative riscă să nu lege exact zonele între care există cele mai importante fluxuri economice”, spune Ana-Maria Icătoiu.

Fragmentarea, o „taxă invizibilă” pentru IMM-uri

Pentru companii, problema nu ține doar de infrastructură. Fragmentarea administrativă poate însemna proceduri diferite, termene distincte de la o instituție la alta și interpretări neunitare ale acelorași prevederi.

FICSIMM numește această situație o „taxă invizibilă”. Marile companii își pot permite angajați specializați pentru relația cu administrația, însă într-un IMM cu 20 de salariați această sarcină ajunge adesea chiar la antreprenor.

Federația propune unități administrative suficient de mari pentru a dispune de specialiști proprii în achiziții, fonduri europene și planificare, dar și pentru a putea aplica mai unitar legislația.

Miza: fondurile europene 2028–2034

Reforma capătă o miză suplimentară în perspectiva viitorului buget european pentru perioada 2028–2034, estimat la aproape 2.000 de miliarde de euro. Noua arhitectură europeană pune accent pe competitivitate, simplificare și capacitatea statelor de a transforma finanțările în proiecte concrete.

Negocierile nu sunt încheiate, însă FICSIMM avertizează că administrațiile care nu pot planifica, pregăti și implementa proiecte riscă să piardă oportunități importante de finanțare.

O reorganizare administrativă făcută după criterii economice ar putea influența inclusiv traseul viitoarelor drumuri, transportul public, infrastructura industrială, utilitățile și distribuția investițiilor.

Mesajul mediului de afaceri este simplu: dacă România își redesenează harta administrativă, aceasta ar trebui să urmărească România care funcționează în fiecare zi, nu doar granițele trasate pe hârtie.

Dan DIMA