Strategia Națională Antisemitism 2024-2027: Raport de Guvern

Joi, 16 octombrie, Guvernul României a publicat, printr-un comunicat de presă, raportul anual privind stadiul implementării Strategiei Naționale pentru prevenirea și combaterea antisemitismului, xenofobiei, radicalizării și a discursului instigator la ură 2024-2027. Raportul acoperă perioada iunie 2024 - iulie 2025 și semnalează o creștere a frecvenței și vizibilității manifestărilor antisemite, xenofobe și a discursului instigator la ură la adresa persoanelor aparținând minorităților sau aflate în situații vulnerabile. Aceste fenomene au fost observate mai ales în contexte precum, comemorări istorice, evenimente sportive sau momente cu semnificație pentru membrii comunităților minoritare din România: "Se remarcă, ca tendință negativă și puternic îngrijorătoare, intensificarea amenințărilor cu moartea la adresa persoanelor aparținând comunităților evreiești, precum și a unor jurnaliști, activiști civici sau personalități culturale", precizează raportul prezentat de Guvern.

Situația semnalată în România este în  concordanță cu tendințele observate și în alte state membre. În Germania, Punctul Federal de Cercetare și Informare privind Antisemitismul a raportat 8.627 de incidente de violență, vandalism și amenințări împotriva evreilor; aproape dublu față de cele 4.886 înregistrate în anul 2023. Poliția Federală a înregistrat de asemenea și 10.732 de infracțiuni legate de postări motivate de ură, reprezentând o creștere de aproximativ 34% față de anul precedent. Totodată au fost raportate opt atacuri asupra locuințelor solicitanților de azil în Berlin - comparativ cu zero în 2023 -, iar numărul total al atacurilor asupra refugiaților a crescut la 77, față de 32 cât era în anul anterior. Nici în Elveția cifrele nu arată bine: "conform datelor oficiale, numărul incidentelor rasiste și xenofobe a crescut cu 40% în 2024 față de anul anterior", se arată în raportul oficial. Franța pe de altă parte a înregistrat o scădere de 6% a actelor antisemite manifestate în anul 2024, comparativ cu cifrele sesizate în anul 2023.

Cum a evoluat această mișcare negativă? Ei bine raportul explică faptul că antisemitismul s-a dezvoltat datorită creșterii constante ale manifestărilor de ură îndreptate împotriva comunității evreiești. Acestea au variat de la distribuirea stickerelor sau mesajelor cu simboluri fasciste, propagarea discursurilor antisemite în mediul online - instigatoare la ură -, până la vandalizarea proprietăților comunităților evreiești (inclusiv sinagogi și cimitire comunitare) și inscripționare de simboluri fasciste sau legionare în spațiul public. În ceea ce privește radicalizarea, raportul subliniază rolul central al mediului digital în propagarea mesajelor cu tentă extremistă. Rețelele sociale, precum Facebook, Instagram, X și Reddit, alături de aplicațiile tip mesagerie criptată, ca WhatsApp și Telegram, dar și platformele video YouTube și TikTok, sunt menționate ca principale canale de distribuție a materialelor catalogate drept propagandă antisemită. 

Raportul atrage atenția că, la începutul anului 2025, România avea aproximativ 13 milioane de utilizatori de rețele sociale, ceea ce ar reprezenta circa 69% din populația totală a țării. Iar factorul îngrijorător este că marea majoritate a celor cu posibilitate de expunere sunt chiar elevii: "95,7% dintre cei de liceu, 83,5% dintre cei de gimnaziu și 60,1% dintre elevii claselor a III-a și a IV-a; utilizează zilnic internetul", explică documentul.

Soluția în perspectiva Guvernului: "Strategia actuală urmărește ca, până în 2027, România să devină un stat în care manifestările precum antisemitismul, xenofobia, radicalizarea și a discursului instigator la ură să aibă un ecou cât mai redus în societate, prin promovarea educației și cultivarea valorilor democratice europene", detaliază sursa citată. Concret, aceste valori pot fi exprimate prin: respectarea drepturilor și libertăților fundamentale ale oricărui individ - cum ar fi libertatea de exprimare sau cea religioasă -; toleranța și respectarea diversităților sau promovarea dialogului și participării civice active, adică încurajarea cetățenilor să participe la procesul decizional și să contribuie la statutul democratic al comunității din care fac parte.

Până la ora actuală Guvernul transmite că 18 acțiuni parte a proiectului au fost deja finalizate, alte 30 de astfel de acțiuni de prevenire a dezvoltării fenomenului au fost parțial finalizate, iar alte patru se află în stadiul de debut; în schimb, conform executivului 10 acțiuni nu au fost încă duse la bun sfârșit, iar dintre acestea "trei sunt în interiorul termenului de implementare, iar două stagnează din motive independente de entitățile parte la Comitet", arată actul transmis de Guvern.