România, în pragul crizei de greutate: 70% dintre adulți, în zona supraponderalității și obezității

Două treimi dintre femeile din România consideră astăzi că obezitatea este, în același timp, o boală cronică și o problemă de stil de viață, iar aproape în unanimitate recunosc faptul că în etape-cheie ale vieții – precum sarcina, perioada postnatală, premenopauza sau menopauza – greutatea corporală este influențată decisiv de factori biologici, nu doar de voință.

Datele provin dintr-un studiu recent realizat la inițiativa companiei Novo Nordisk România, care analizează percepția femeilor asupra obezității, presiunea socială asociată kilogramelor în plus și deschiderea către soluții medicale pe termen lung.

Contextul general este alarmant. Potrivit Atlasului Obezității, aproximativ 40% dintre adulții din România suferă de obezitate, iar peste 70% se află în zona de suprapondere sau obezitate. Practic, vorbim despre una dintre cele mai serioase provocări de sănătate publică ale momentului, cu implicații majore nu doar medicale, ci și sociale și economice.

Deși multe femei declară că sunt informate cu privire la faptul că obezitatea este o boală cronică, nevoia unei opinii medicale rămâne puternică. 68% dintre respondente afirmă că ar privi cu deschidere un tratament pe termen lung, dacă ar înțelege clar că este vorba despre o afecțiune care necesită intervenție susținută. Totodată, 22% au discutat deja cu un medic despre opțiuni terapeutice, iar alte 29% spun că și-ar dori să facă acest pas. „Datele din Atlas și rezultatele acestui studiu ne confirmă ceea ce știam deja: obezitatea este o problemă reală în România, ce are nevoie de o intervenție rapidă pentru binele nostru al tuturor. Nu este o chestiune de voință – obezitatea este cauzată în proporție de 40-70% de moștenirea genetică a fiecăruia. Este o boală cronică ce apasă la nivel emoțional și care trebuie tratată ca atare prin politici publice, educație și acces la soluțiile potrivite”, a declarat Silviu Apostol, director external Affairs Novo Nordisk România.

În spatele cifrelor se află experiențe personale intense. Pentru 95,8% dintre participante, perioadele precum sarcina, lunile de după naștere sau schimbările hormonale din premenopauză și menopauză reprezintă adevărate puncte de cotitură în relația cu propria greutate. Corpul se transformă, metabolismul reacționează diferit, iar controlul nu mai ține exclusiv de disciplină alimentară sau de ambiție. Sarcina, perioada postnatală și stresul prelungit sunt identificate drept etapele cu cel mai mare impact asupra greutății corporale.

Fenomenul slăbitului repetat și al efectului yo-yo este, de asemenea, larg răspândit. 38% dintre femei afirmă că au trecut de mai multe ori prin cicluri de scădere și recâștigare a kilogramelor, iar 14% au experimentat acest proces cel puțin o dată. Consecințele nu sunt doar estetice, ci și medicale și emoționale: 62% raportează disconfort fizic, 52% menționează probleme emoționale precum anxietatea sau scăderea stimei de sine, 44% resimt lipsa energiei, iar 27% au probleme medicale confirmate asociate greutății.

„Încercările repetate de a slăbi slăbesc doar încrederea în sine și în metodele de a pierde în greutate. Mai ales când aceste încercări apar impulsiv, copiind ceva ce a funcționat la o altă persoană sau un trend al momentului. Simpla dorință de a slăbi nu duce la rezultate. E important să decidem că ne dorim o schimbare, însă studiile ne arată clar că de la intenție până la comportament e cale lungă. Și e o cale personalizată, în funcție de caracteristicile fiecărei persoane. E nevoie de sprijin și susținere pe termen lung pentru a avea grijă de greutatea și sănătatea noastră”, a explicat Adela Moldovan, doctor în psihologie și psihoterapeut.

La toate acestea se adaugă stigmatizarea. Peste 55% dintre femei spun că s-au simțit judecate frecvent sau ocazional din cauza greutății lor, iar pentru multe dintre ele gândurile legate de kilogramele în plus consumă multă sau foarte multă energie mentală. În plus, 42% consideră presiunea socială de a reveni rapid la greutatea de dinainte de sarcină drept foarte apăsătoare.

Cu toate acestea, 58% dintre participante declară că nu au cerut niciodată ajutor specializat pentru gestionarea greutății, deși impactul fizic și emoțional este major. Această discrepanță între nevoie și acțiune subliniază importanța unei schimbări de paradigmă în abordarea obezității. „Obezitatea nu este un eșec personal, ci o boală cronică ce necesită management medical. Este momentul să corectăm percepția că greutatea este exclusiv rezultatul voinței. Vorbim despre o afecțiune influențată de factori genetici, metabolici, hormonali și de mediu. Femeile trec prin etape biologice complexe care pot modifica echilibrul metabolic. Gestionarea greutății trebuie făcută cu sprijin medical, pe termen lung, nu prin presiune sau vinovăție”, a subliniat dr. Roxana Voica, medic gastroenterolog și nutriționist.

Concluzia studiului este clară: femeile din România încep să privească obezitatea dincolo de stereotipuri și vinovăție, înțelegând-o ca pe o problemă medicală reală. Următorul pas ține de accesul la informație corectă, dialog deschis cu specialiștii și politici publice care să trateze această afecțiune la dimensiunea sa reală. Nicoleta ZANCU