Jaful din Olanda: Ce știm până acum despre furtul comorilor de aur din tezaurul dacic / Ultimele informații din Olanda, reacțiile din România

 Furtul comorilor de aur din tezaurul dacic expus la un muzeu din Olanda a stârnit reacții puternice atât în Țările de Jos, cât și în România. Premierul Ciolacu a anunțat că face o celulă de criză, iar Muzeul Național de Istorie, proprietarul exponatelor furate, a ieșit public să dea explicații despre motivul pentru care a trimis expoziția în muzeul din Assen, cu cât a asigurat comorile expuse și care ar fi trebuit să fie condițiile de pază din contract.

Poliția olandeză a alcătuit o echipă specială care este pe urmele hoților care au pătruns sâmbătă dimineața în Muzeul Drentse din Assen și au furat patru piese valoroase din tezaurul dacic al României expus în muzeu, transmite presa din olanda. 

Autoritățile olandeze iau în calcul o ipoteză în care hoții ar fi fost patru la număr, nu doar cei trei ce apar pe filmări, și că printre aceștia e posibil să fi fost români implicați.

Surse citate de ziarul olandez De Telegraaf spun că analiza imaginilor camerelor de luat vederi din muzeu și cercetările suplimentare privind mișcările suspecte ale vizitatorilor au furnizat anchetatorilor „informații interesante”.

Spre exemplu, poliția știe mai multe informații despre mișcările celor trei hoți după ce au schimbat modul de transport sub un viaduct al drumului N33 în apropiere de Rolde. Poliția presupune că autorii furtului au fugit în Germania, dar nu dorește în mod oficial să ofere detalii despre anchetă. 

Poliția din Olanda ia în calcul și varianta ca printre hoți să fi fost și români

De Telegraaf spune că aproximativ 35 de polițiști lucrează la dosarul furtului de la expoziția Dacia, de unde, pe lângă trei brățări de aur, a fost furat și celebrul coif de aur de la Coțofenești. 

Echipa de poliție este formată din anchetatori tactici, specialiști criminaliști, membri ai echipei naționale de artă din cadrul Unității Naționale de Expertize și Operațiuni, scrie presa olandeză.

Polițiștii nu exclud ca infractorii români să fie implicați direct sau indirect în jaf, notează De Telegraaf care precizează că obiectele de valoare pot fi folosite ca mijloc de schimb de către infractori sau poate fi cerută o răscumpărare. 

Imagini video cu momentul exploziei de la muzeu, publicate de poliția olandeză

Duminică, poliția olandeză a publicat imagini cu momente din timpul jafului de la muzeul din Assen.
În clipul făcut public se văd cel puțin trei persoane care au participat la jaf.

„Imaginile arată cum suspecții deschid o poartă exterioară, după care are loc o explozie. Așa au intrat în muzeu suspecții”, a transmis poliția în mesajul care însoțește clipul de pe Youtube. 

Poliția crede că furtul a fost o operațiune planificată cu mare atenție, iar anchetatorii analizează acum filmările camerelor de supraveghere și adună relatări ale martorilor.

Jaf în trei minute: „S-au dus țintit la vitrine”

„A fost o explozie, a fost spart zidul de beton armat, singurul zid exterior al sălii de expoziție. Au fost 3 persoane, totul a durat două minute”, a declarat pentru HotNews Ernest Târnoveanu, directorul Muzeului Național de Istorie a României. 

„S-au dus țintit la vitrinele în care erau Coiful de Aur de la Coţofeneşti și trei brățări dacice de aur de la Sarmizegetusa Regia. Din informațiile pe care mi le-au dat colegii olandezi, au fost vizate doar coiful și brățările dacice”, a adăugat el.

Directorul muzeului Drents din Assen, Harry Tupan, a spus sâmbătă că muzeul arată ca după o bătălie, e plin de cioburi de sticlă și resturi. Potrivit unui purtător de cuvânt al poliției, jaful durat doar câteva minute.

Poliția olandeză a găsit o mașină arsă complet lângă un viaduct aflat la câțiva kilometri de oraș și se presupune că e cea folosită de hoți. 

Guvernul român anunță organizarea unei celule de criză după furtul pieselor dacice. „Este o situație foarte gravă”

Premierul Marcel Ciolacu a anunțat duminică la nivelul Guvernului că a fost organizată o celulă de criză şi că trimite Corpul de Control la Ministerul Culturii pentru a verifica toată documentaţia privind expoziţia de obiecte dacice de la Muzeul Drents din Olanda.

„Din această celulă de criză fac parte reprezentanți ai Ministerului de Interne, Poliției Române, Ministerului Afacerilor Externe și Ministerului Culturii”, a anunțat Ciolacu, într-o postare pe pagina sa de Facebook.

Premierul a spus cp luni va dispune trimiterea Corpului de Control al Prim-ministrului la Ministerul Culturii „pentru a verifica toată documentația legală care a stat la baza organizării acestei expoziții în Olanda”.

„În plus, am discutat cu ministrul Predoiu să trimitem de urgență în Olanda o echipă de polițiști criminaliști care să lucreze alături de autoritățile olandeze în ancheta desfășurată pentru recuperarea tezaurului românesc. Și am cerut ca experții români să se deplaseze de urgență în Olanda și să asigure aducerea în țară cât mai rapidă a celorlalte piese de patrimoniu care au făcut obiectul acestei expoziții”, a precizat Ciolacu. 

„Este o situație foarte gravă, dar acest jaf care trebuie soluționat cu celeritate nu trebuie să devină combustibil pentru propagarea a tot felul de teorii ale conspirației de către cei care vor să obțină capital politic facil”, a mai spus Ciolacu, care a dat asigurări că „tezaurul se va întoarce în România și toate autoritățile statului lucrează la asta”.

De ce a ales România Muzeul Drents pentru expoziția cu piesele de tezaur dacice. Explicațiile directorului Muzeului Naţional de Istorie

Muzeul Drents, din Assen, Olanda, de unde au fost furate sâmbătă Coiful de Aur de la Coţofeneşti şi trei brăţări dacice de aur, este un muzeu „extrem de modern şi dinamic”, cu cele mai moderne dotări pentru asigurarea securităţii pieselor, a explicat duminică Ernest Târnoveanu, directorul Muzeului Național de Istorie a României, într-o conferință de presă.

Directorul de muzeu a catalogat jaful de la expoziția din Drents ca fiind unul „ieșit din comun”.

„Este primul jaf în care s-a folosit explozibil în cazul unui muzeu european. S-a intrat în clădire, din afară, folosind explozibil. Nu a fost o practică în sistemul actual până în acest moment”, a precizat Ernest Târnoveanu. 

„Assen e un oraş de 70.000 de locuitori, situat într-o provincie extrem de bogată şi industrializată a Olandei. Spre deosebire de România, unde sistemul muzeelor este foarte ierarhizat, în Olanda există zeci de muzee importante mai mici. În cazul Muzeului Drents, este cel mai vechi muzeu de arheologie din Olanda și unul dintre cele mai moderne din Olanda”, a explicat Ernest Târnoveanu, răspunzând la întrebările din spațiul public asupra faptului că piesele din tezaurul dacic al României au fost trimise la o expoziție într-un oraș mic din străinătate.

Expoziţia „Dacia! Kingdom of Gold and Silver/ Dacia. un regat al Aurului şi Argintului”, care a inclus 673 de bunuri arheologice din metale preţioase, a fost vizitată de 77.000 de persoane. „În Italia şi la Madrid am avut între 57.000 şi 59.000 de vizitatori”, a spus Ernest Oberländer-Târnoveanu. 

Cu ce sumă a fost asigurată toată expoziția cu piese din tezaurului dacic de la Muzeul Drents din Olanda

Valoarea totală a asigurării expoziției „Dacia! Regatul aurului şi argintului” de la Muzeul Drents din Assen, se ridică la peste 30 de milioane de euro, a anunțat duminică Ernest Târnoveanu, directorul Muzeului Național de Istorie a României, într-o conferință de presă. Suma asigurată pentru cele patru piese furate nu a fost dezvăluită.

Târnoveanu a declarat că asiguratorul „este o mare companie olandeză”, care a făcut toate cercetările necesare pentru a se convinge că patrimoniul este păstrat în mod corespunzător pe perioada expunerii.

„Asigurarea generală, pe care o pot dezvălui, se cifrează la peste 30 de milioane de euro pentru toată expoziția. Nu pot să dezvălui suma asigurată pentru piesele furate, aceasta este o informație confidențială, la care au acces doar organele de anchetă”, a spus directorul muzeului.

Despre măsurile de securitate de la muzeu: „În declarația muzeului olandez figura existența unui post de control 24 de ore din 24”

„Asiguratorul este o mare companie olandeză. Vă asigur că asiguratorul a făcut toate cercetările necesare pentru a se convinge că patrimoniul este păstrat în mod corespunzător pe perioada expunerii”, a declarat directorul Muzeului Național de Istorie, atunci când a fost întrebat de măsurile de securitate asigurate pentru expoziție.

Acesta a răspuns și informațiilor cum că în muzeul olandez nu exista supervizare fizică, ci doar măsuri de siguranță cu sisteme automatizate.

„În acest caz, vă asigur că, în declarația făcută de conducere, figura existența unui post de control 24/24. Nu aveam cum să verific de la 1.700 de kilometri distanță. În contract figurează aceste aspecte, acolo fiind incluse și cerințele noastre specifice, precum vitrine speciale anti-furt. Obiectele care au fost furate erau amplasate în aceste vitrine speciale”, a spus Ernest Târnoveanu, potrivit Digi24. 

Cum erau expuse piesele de aur la muzeul din Olanda

„Piesele erau expuse în două vitrine. Coiful, singur, era într-o vitrină şi la câţiva metri de el, între ele existând alte vitrine cu piese, cele trei brăţări. O a patra brăţară era expusă în zona de intrare în expoziţie, unde era prezentată  istoria României, istoria Daciei, hărţi mobile, era o expoziţie digitală, şi fiecare epocă sau fiecare civilizaţie era reprezentată printr-un obiect foarte caracteristic. În cazul civilizaţiei dacice, era o brăţară, aceea a scăpat”, a explicat Ernest Târnoveanu, managerul MNIR, potrivit News.ro

„În cursul nopţii nu se asigură pază umană”, a spus directorul MNIR referitor la asigurarea securităţii în expoziţia de la Muzeul din Assen.

Tototdată, directorul MNIR a subliniat: „Vom ajunge în justiţie pentru nerespectacrea clauzelor contractuale. Aadică, dacă nu a fost respectată clauza 5 din Contract, aceea de a asigura supraveghere 24 din 24, 7 zile pe săptămână, şi persoana care asigură această supraveghere să aibă şi mijloace de comunicaţie rapide, pentru că, la cererea noastră expresă, muzeul a trebuit să se conecteze la Poliţie şi Poliţia să intervină de urgenţă în cazul oricărui incident.

Presa olandeză scrie despre importanţa pentru români a obiectelor de tezaur furate: „Orice copil din România învaţă despre coiful de la Coţofeneşti la şcoală”

Presa din Ţările de Jos scrie despre importanţa pentru români a obiectelor de tezaur furate din muzeul Drents din Assen, citând români aflaţi în Olanda.

„Este devastator”, a povestit o jurnalistă româncă pentru colegii săi olandezi, în timp ce un român stabilit în Olanda de peste patru decenii le-a povestit că „orice copil din România învaţă despre coiful de la Coţofeneşti la şcoală.”, transmite News.ro

„Coiful de la Cotofeneşti, realizat din aur aproape pur şi datând din secolul al V-lea î.Hr., are o profundă semnificaţie culturală în România”; scriu, duminică, jurnaliştii de la NL Times, publicaţie care a abordat pe larg subiectul privind furtul artefactelor de importanţă naţională pentru România.

„Este mai mult decât un furt, este o rană pentru comunitatea românească”, a declarat presei olandeze jurnalista Claudia Marcu, care a vizitat expoziţia la începutul acestei luni.

Ea spune că impactul pentru români al furtului pieselor de patrimoniu reprezintă ceea ce ar reprezenta pentru olandezi sustragerea celebrei picturi Rondul de Noapte (De Nachtwacht), a lui  Rembrandt van Rijn.

„Pentru români, este ca furtul lui De Nachtwacht pentru olandezi. Este devastator”, a spus Claudia Marcu.

Cornel Colceru, un traducător român care trăieşte în Olanda de peste 40 de ani, a vorbit despre importanţa Coifului de la Coţofeneşti pentru identitatea naţională.

„Orice copil din România învaţă despre acest coif la şcoală. Este simbolul dacilor şi al comorilor lor”, a spus el.

Presa olandeză notează despre Coiful de la Coţofeneşti că se crede că a fost folosit în ritualuri ceremoniale şi descriu piesa din aur masiv.

„Simbolismul este ceea ce face ca acest artefact să fie extraordinar”, a declarat  curatorul Muzeului Drents, Irini Biezeveld, citat de NL Times.

Jurnaliştii din Ţările de Jos mai scriu că, în România, vestea furtului preţioaselor artefacte a fost primită „cu mânie şi durere”.

Preşedintele Comisiei Naţionale a Muzeelor şi Colecţiilor: „E un act terorist. Este vorba despre o pagubă pentru umanitate”

Emanuel Viorel Petac, preşedintele Comisiei Naţionale a Muzeelor şi Colecţiilor, a declarat în conferinţa de presă, care a avut loc, duminică, la Muzeul Naţional de Istorie a României, că furtul celor patru obiecte din patrimoniul românesc este „un act terorist” şi că „trebuie să conştientizăm cu toţii că s-a intrat într-o etapă nouă de infracţionalitate”.

„E un act terorist. Trebuie să conştientizăm cu toţii că s-a intrat într-o etapă nouă de infracţionalitate. Dacă cineva ajunge să pună bombă, să aruncă în aer peretele unui muzeu ca să fure dinăuntru, conştientizăm această nouă relaitate şi trebuie să ne adaptăm. E de o gravitate incredibilă pentru că este vorba de profesionalizarea reţelelor. Despre valoarea şi recuperarea valorii de asigurare, cred că este irelevantă. Din punctul nostru de vedere, nu contează banii, care, sigur că trebuia să existe, ca să asigure bunul, dar esenţiale sunt artefactele. Nu e doar patrimoniu, sunt piese de valoare universală. Este vorba de o pagubă pentru umanitate”, a afirmat Petac. 

„În privinţa recuperării artefactelor, nimeni nu poate da un termen. Asta s-a întâmplat şi uite că se întâmplă şi astăzi, s-a întâmplat şi acum 20 de ani când au fost faimoasele braconaje din Munţii Orăştiei, inclusiv cu brăţările dacice, cu mii de monede de aur şi argint, o parte s-au recuperat, o parte nu, o parte sunt şi astăzi căutate, altă parte se poate vedea în expoziţia Tezaur a MNIR, prin urmare eforturile sunt continue,

Se poate întâmpla peste două zile, peste ani, este o anchetă în derulare. Trebuie să ne înscriem în universul muzeal internaţional. Este o paradigmă la care trebuie să reflectă, Înainte de 1989, tot Tezaurul României era practic blogat. Bun, le putem pune acolo, le închidem şi asta e. Fără îndoială, trebuie să asigurăm cele mai bune condiţii de securitate, categoric, dar, în acelaşi timp trebuie să ne apărăm valorile şi acesta este rostul patrimoniului naţional şi al politicii de diplomaţie culturală”, a afirmat preşedintele Comisiei Naţionale a Muzeelor şi Colecţiilor.

Despre măsurile de protecție asigurate de muzeul olandez exponatelor:

„Există un document internaţional numit Facilities Report în care fiecare instituţie organizatoare îşi precizează toate condiţiile tehnice. Din experienţa mea personală, şi pe care oricine o poate verifica prin cele mai mari muzee ale lumii, să nu credeţi că pază umană permanentă înseamnă că stă cineva în sala de expoziţie cu mitraliera pe piept şi aşteaptă să se întâmple ceva. N-aţi văzut aşa ceva nicăieri, nici la British Museum de exemplu, nu vedeţi nicăieri. Faptul că există în muzeu oameni de intervenţie, da, dar în sala de expoziţie nu stă cineva înarmat printre exponate, printre vitrine, aşa ceva nu există”, a precizat Emanuel Petac.

Nu este prima dată când în Olanda are loc un astfel de incident. În noiembrie 2024, hoţii au aruncat în aer uşa unei galerii de artă din sudul Olandei pentru a încerca să fure patru lucrări dintr-o serie celebră de serigrafii ale lui Andy Warhol, dar le-au deteriorat pe toate şi au reuşit să fugă doar cu două. Incidentul a avut loc la Galeria MPV din oraşul Oisterwijk.