Cum pot standardele naţionale de evaluare să aducă schimbări importante pentru elevi

Un nou sistem naţional de evaluare, aflat acum în faza de pilotare, urmărește să uniformizeze notele școlare și ar putea deveni criteriu de admitere la liceu, potrivit Centrului Naţional pentru Curriculum și Evaluare. 

Un sistem naţional de evaluare standardizată, pentru care înscrierile la pilotare sunt pe final, promite să reducă diferențele mari dintre notele date în școlile din toată țara. Bogdan Cristescu, directorul Centrului Naţional pentru Curriculum și Evaluare, spune că acest sistem ar putea schimba modul în care elevii ajung la liceu. Dacă va fi introdus la nivel naţional, evaluarea standardizată ar putea deveni un criteriu important la admitere în învățământul liceal. Cum funcționează și de ce avem nevoie de această schimbare? Merită să vedem ce presupune, pas cu pas.

Ce stă la baza noilor reguli de evaluare

Standardele naţionale de evaluare nu sunt simple grile de notare, ci descriu clar ce ar trebui să știe și să poată face un elev la fiecare nivel de studiu. Acestea vor fi folosite la clasele primare, gimnaziale și, mai târziu, la liceu. Scopul principal este să elimine diferenţele dintre notele date în școli diferite, astfel încât un 7 să aibă același sens în orice colț al României, indiferent de unitate de învățământ.

Standardele sunt împărțite pe trei niveluri de performanţă: de bază, consolidat și avansat. Ele acoperă materiile din trunchiul comun și stabilesc clar competențele pe care elevii trebuie să le aibă la fiecare etapă. Bogdan Cristescu explică: "Nu spunem că elevul primește nota 5, dar în secunda în care noi spunem că la nivel avansat elevul trebuie să facă anumite lucruri, ne dăm seama când apare nota 10 și când apare nota 9". Practic, aceste standarde definesc performanţa, iar notele ar trebui să arate mai corect nivelul real al elevului.

În prezent, singurele evaluări comparabile la nivel naţional sunt Evaluarea Naţională și Bacalaureatul, dar acestea nu acoperă toate materiile și nici nu arată tot progresul elevului. În acest context, curriculum și evaluare devin elemente esenţiale pentru a asigura corectitudinea notelor.

Ce nu se vede în spatele notelor din școli

Bogdan Cristescu aduce în discuţie o problemă veche din școli: lipsa unor criterii unitare de evaluare. Din acest motiv, o notă nu înseamnă același lucru peste tot. "O notă de 7 într-o școală nu înseamnă același lucru cu un 7 dintr-o altă școală", subliniază Cristescu.

Exemplele sunt relevante. "Un copil care are nota 3 la matematică la Evaluarea Naţională poate avea media 10 la clasă, ceea ce ridică întrebări despre consistenţa evaluărilor". Diferenţele mari dintre notele de la clasă și cele de la evaluările naţionale arată clar că există o problemă în modul de notare în unele școli. De aceea, mediile școlare ar trebui să reflecte mai bine nivelul real al elevilor.

O altă problemă este că evaluările externe, deși sunt singurele repere comparabile, nu acoperă toate materiile. "Este păcat, pentru că se transmite mesajul că o disciplină este mai importantă decât alta, ceea ce nu este adevărat în profilul de formare a absolventului", spune Cristescu. Standardele ar putea corecta și această percepţie greșită, iar mediile de admitere ar putea deveni mai relevante dacă sistemul este aplicat corect.

Ce se schimbă pentru admiterea la liceu

Un aspect important este posibilitatea ca aceste standarde să schimbe modul de admitere la liceu. Bogdan Cristescu sugerează că, dacă evaluarea profesorilor la clasă devine unitară și credibilă, ea ar putea fi luată în calcul la admitere. Practic, media de admitere ar reflecta mai corect munca elevului pe parcursul anilor de studiu. Logica este simplă: dacă notele devin cu adevărat relevante, de ce să nu conteze în procesul de admitere? Mediile școlare, calibrate după noile standarde, ar putea deveni un criteriu decisiv, ceea ce ar însemna o schimbare majoră pentru elevi și licee. Admiterea la liceu ar putea astfel să ţină cont mai mult de rezultatele reale ale elevilor, nu doar de rezultatul unui examen unic.

Ce se întâmplă acum în școli și ce urmează

Pilotarea este în desfășurare. Profesorii vor primi instruire în februarie, iar din martie până în iunie vor pune în practică noile standarde la clasă. Sistemul de notare rămâne același pentru moment, accentul fiind pus pe testarea clarităţii și utilității standardelor. Profesorii la clasă vor avea un rol esenţial în acest proces. Profesorii vor transmite feedback detaliat despre cum funcționează aceste standarde la clasă. "Profesorii vor putea să vadă cum funcționează efectiv aceste standarde și să ne transmită concluziile lor", spune Cristescu. Acest feedback va fi esențial pentru ajustarea standardelor înainte de extinderea la nivel naţional.

Ministerul Educaţiei vrea ca standardele să fie aplicate în toată ţara după validarea pilotului. În septembrie 2026, ele vor ajunge și la liceu, începând cu clasa a IX-a. Validarea la nivel primar și gimnazial va fi urmată de evaluări externe, inclusiv teste psihometrice pentru a verifica eficiența sistemului. Astfel, criterii de departajare vor putea fi aplicate mai echitabil în procesul de admitere.

Proiectul a fost posibil datorită unei finanţări europene prin programul RECRED. Procesul a inclus training cu experți internaţionali, formarea unor lideri pe discipline, selecția a 135 de experți din toată ţara și dezvoltarea standardelor pentru fiecare materie din trunchiul comun, la nivel primar și gimnazial. Este rezultatul unei munci intense, care acum începe să prindă contur.

Ce se poate schimba în anii următori

Dacă totul merge cum s-a planificat, România ar putea avea în curând un sistem de evaluare mult mai echitabil și transparent. Nu e vorba doar de simplitate, ci mai ales de corectitudine. Notele ar putea să arate cu adevărat ce știe fiecare elev, indiferent de școala din care vine sau de localitatea în care se află.

Dacă evaluarea internă devine credibilă, așa cum speră Cristescu, atunci admiterea la liceu ar putea lua în calcul și munca elevilor din anii de școală, nu doar rezultatul unui singur examen. Asta ar aduce mai multă coerență și mai puţină incertitudine în sistemul educaţional. Rămâne de văzut dacă pilotarea va confirma aceste așteptări și dacă schimbarea va reuși să depășească obstacolele obișnuite. Un lucru e clar: discuția despre semnificaţia reală a notelor a devenit acum mult mai importantă pentru viitorul elevilor și al învățământului liceal din România.